Unei fete
Nu sunt ce par a fi (1936)
de Ion Minulescu(2009)
1 min lectură
Mediu
O, nu mă mai privi întrebătoare
Cu ochi-ți mari și plini de-atâta milă,
Căci niciodata n-o să poți, copilă,
Pătrunde jalea inimii ce moare.
Tu pari născută-n țara primăverii
Cu cer senin și mare de smarald
În valurile căreia își scald
Tremurătoare umbre palmierii.
Și nu cunoști posomorâte valuri
Bătute veșnic de ocean și vânturi
În preajma căror n-auzi alte cânturi
Decât eternul zbuciumat de valuri.
Întoarce-ți, dar, privirile spre soare
Spre orizonturi pururea senine
Și nu căta să renviezi în mine
Apusul vis ce încă tot mă doare.
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ion Minulescu
- Tip
- Poezie
- An
- 2009
- Curent
- Simbolism
- Cuvinte
- 89
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Ion Minulescu. “Unei fete.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/ion-minulescu/poezie/unei-feteIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.