Copacul
Hipnotizat de-adînca și limpedea lumină A bolților destinse deasupra lui, ar vrea Să sfarăme zenitul și-nebunit să bea, Prin mii de crengi
Fulgii
Cad fulgii șovăielnici în stoluri fără numar, Din nevăzute urne ei cad pe albul umăr Al dealurilor prinse de-o crustă argintie Oștiri de nori
Nastratin Hogea la Isarlîk
Țara veghea turcită. Pierea o după-amiază, Schimbată în apa multă a ierbii ce-nviază, Cînd, greu și drept, pe sceptrul de pai mărunt la fir, Gîndacul
În ceață...
Murea prin seară strada și zilnicul ei muget... Asemeni unei râncezi îngrămădiri de seu, Un nor se prăvălise pe streașini; iar pe cuget O bură
Peisagiu Retrospectiv
I
O, desfrunzirile din urmă! Te uită, vastele păduri Stau veștede sub greaua turmă De nori haotici și obscuri. Te uită, soli ai crustei
Arca
din revista Sburătorul, 20 dec. 1919
În turburatu-mi suflet, am construit o Arcă - Informă nălucire de biblic corăbier, - Și turme-ntregi de gânduri pe puntea ei
Joc secund
Din ceas, dedus, adâncul acestei calme creste, Intrată prin oglindă în mântuit azur, Tăind pe înecarea cirezilor agreste În grupurile apei un joc
Cuvânt către poeți
din revista Pan, 1-15 martie 1941
La temeliile sufletului omului de astăzi zac straturi de păgânătate. De ele fățarnicul se rușinează, le tăinuiește cu grije, îngropându-le și mai
Bălcescu trăind
Lui Al. Rosetti
Leagăn amar, săracii mei Bălcești! Lut simplu smălțuit ca și o cană, Pe Topolog culcat nu mai bocești Azi inima dintîi republicană A lui! Căci
Hierofantul
din revista România nouă, 14 august 1921
În rândurile celor ce s-au bătut sub Miltiade coborâse și preotul din Eleusis Portalele trufașe, sfruntând venirea lor, Răsfrâng mânii de
Munții
din revista Sburătorul (6 dec. 1919)
Posomorâta lor înlănțuire Nu e decât un spasm încremenit - Supremă încordare de granit, Rămasă dintr-o altă întocmire. - Demult când dorul lor
Pytagora
În calmul multor zile de drumuri lungi pe mare Spre sînul adîncimii fluide am privit; Iar ochiul meu lăuntric e încă năpădit De-a umbrei și
Protocol al unui club Matei Caragiale
din Revista literară, 13 apr. 1947
Președintelui de onoare Al. Rosetti “Vis al galeșei Floride și-al ostroavelor Antile”, Orchidee! nu ești însăși arta marelui Matei: Cu a
Tinda bisericei din Jupânești
din revista Falanga, 18 noiembrie 1940
lui Radu Gyr Munte-al Muscelului: cetini Pe spartele pietre crăiești, Domnescul râu să-l încetini La locul numit Jupânești. Anii mei
Pentru marile Eleusinii
din revista Sburătorul, 13 dec. 1919
Când calda strălucire a lunilor toride Va prinde să decline, când soare potolit Spre golfuri de-ntuneric va luneca, trudit, Își va rosti chemarea
O înșurupare în Maelström
Câștigate pulsuri, câmp de săbii. Tencuirii-sclave garanții, Lege egalând lunula năvii Tâmplelor de apă ce reții; Aule, exalte stări concave Din
Ultimul centaur
În ziua lui din urmă zori din loc în loc Năuc...Dar mai spre seară desfășură deodată Pe asfințitul verde, cu lespedea mîncată, Regescul vas de
Din ceas, dedus ...
Joc secund
Din ceas, dedus adîncul acestei calme creste, Intrată prin oglindă în mîntuit azur, Tăind pe înecarea cirezilor agreste, În grupurile apei, un joc
Maria Spring
din revista Sburătorul, ianuarie 1927
Cu altul pe o bancă bătută la un nuc. De țigle arse târgul roșea până departe; O toamnă despuiată, un vânt de balamuc Se călăreau la vale pe
Suflet petrecut
Scăzută zării blânde e țara minerală. - Inel și munte, iarba de abur înzeuat. A ofilirii, numai aceasta foarte pală Făclie, pe ghicirea
Decebal
1908
Răsărind din Mureș Pe'nspumatu-i șarg, Decebal avântă Goana-i înspre larg Valul care fuge, Valul știe-un drum. — Tu, ce drum mai știi
Încleștări
Ca umbra-n stemă, pe basilici, O veghie singură să urci Sub agere oțele silnici: O Moscovă de cer și furci. Stea netedă, vigoare-n
Desen pentru cort
O, veacul legiuise militar În litere ca turnul țuguiate! Urzite căi, neverosimil var, Prin dimineața ierbii înmuiate. Spălări împărtășite!
Regresiv
Din văile defuncte strig acele patrii Pășunile reptilei spume-ntâi Cenușa în orb Nil al Cleopatrei Ereb, termen de stuf ca un lămâi. Știu lire
