Flori și fluturi
de Ioan Alexandru(2011)
1 min lectură
Mediu
Când omul a fost izgonit din rai
Florile primit-au dezlegare
Să-l însoțescă toate câte pot
Fără să-și ia o altă înfățișare
Să poată numai ține urma lui
Cât fi-va el străpuns de agonie
Se cade viețuirea fără veac
Să și-o smerească o vremelnicie
Și unde omul noaptea va îndrăzni
Să-și plece capul în liniștire
În zori pe rouă când se va trezi
Să-l copleșească raiul din zidire
Și din sudoarea zbaterii pe loc
Pământul să-l frământe a plămadă
Și să nu-l mustre-atâta nenoroc
Fluturi perechi pe floare să se vadă
Cum vin pe rând și se împărtășesc
Din licărele-acestea de potire
Iscând în flori întocmai ce-au adus;
Puțina sete după nemurire
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ioan Alexandru
- Tip
- Poezie
- An
- 2011
- Cuvinte
- 111
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Ioan Alexandru. “Flori și fluturi.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/ioan-alexandru/poezie/flori-si-fluturiIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
