Ocean de pământ
de Guillaume Apollinaire(2002)
2 min lectură
Mediu
Océan de terre
À G. de Chirico.
J\'ai bâti une maison au milieu de l\'Océan
Ses fenêtres sont les fleuves qui s\'écoulent de mes yeux
Des poulpes grouillent partout où se tiennent les murailles
Entendez battre leur triple cœur et leur bec cogner aux vitres
Maison humide
Maison ardente
Saison rapide
Saison qui chante
Les avions pondent des œufs
Attention on va jeter l\'ancre
Attention à l\'encre que l\'on jette
Il serait bon que vous vinssiez du ciel
Le chèvrefeuille du ciel grimpe
Les poulpes terrestres palpitent
Et puis nous sommes tant et tant à être nos propres fossoyeurs
Pâles poulpes des vagues crayeuses ô poulpes aux becs pâles
Autour de la maison il y a cet océan que tu connais
Et qui ne se repose jamais
Ocean de pământ
Lui G. de Chirico
Eu mi-am clădit o casă la mijloc de Ocean,
Ferestrele i-s râuri ce curg din ochii mei,
Și mișună, pe unde sunt ziduri, caracatați.
Nu auziți cum bate la geam inima lor?
O, case ude,
Case-n flăcări
timp iute, iute,
Din avioane pică ouă
Atent! O ancoră s-aruncă,
Atenție ancora ce vine,
Ce bine-ar fi să vie dinspre cer,
Caprifoiul cerului se-nalță,
S-agită caracatițe terestre,
Iar noi suntem destui, destui să fim
groparii noștri proprii,
Palizi polipi ai valurilor de cretă,
O, caracatiți cu pliscul vost\' pal,
În jurul casei este Oceanul
Ce nu se odihnește niciodată.