Peste orașe, flăcări vibrânde. Nimb de forță, lumina recompune statui, pe bulevarde. O omenească torță conture vii împarte, iar eu – sunt cel ce

Fiți atenți la cai, atenți la hamuri, viața mea-i transport de lăzi cu geamuri legendă ori sare în curs de coagulare!

Cenușa ești, a sângelui meu, tu, sângele ars în ore de veghere, sângele singur care străbătu ca pântecul unei străvechi galere alcătuirea pură

Am ajuns să respir de unul singur, îmi bate în piept numai inima mea, mă-ndop cu ultima conservă cu copilărie și-mi fac singur jocuri (de-a turcii

Duh peste lut, plângere, spirale, coloane în frângere dar și înfrângere. Dintr-un asemenea dulce păcat nimeni n-a ieșit aripat, n-a plutit, n-a

Parfum friabil, miere incinerata- ce pret mai ai, frumoaso, la bursa mirodeniilor? Mai dulce ca pulpa ninsorii, firida cu melancolii

Până să termini discursul dedicat inaugurării templului, templul e o ruină... Cuvântul începe cu propria lui ruină, se continuă cu acoperișul

Nu Sunt Doar Cel Mai Mare Poet Al Acestor Cuvinte: Sunt Singurul. Eu Le Nasc Și Le Mor, Sunt Ultimul Lor Scriitor. Am Urcat Everestul

Deși liber, desigur, Sunt doar o verigă de lanț!

Față cu acest început De lume Eu sunt Sunetul de sfârșit. Eu: Mineralul. Robotul arhaic. Sunt încă În Altamira Poleit Cu

Fără a-mi proclama Luxul eredității, După doar un semestru La Universitatea din Salamanca, După doar un război mondial Vin și zic: am lăsat

Nu e nevoie de tine balerină-nverzită-n armuri de dantele, nu e nevoie de junele acrobat decolorat spre a întemeia în burgul tras de tramvaie cu

Te-am desenat cu semnele mele, Te-am designat, cu palide membre Să mă desfaci din septemvre; Ți-am umplut umbra Cu bitum și făină de

Casa? Mai de grabă măruntă, Toată numai iederi și țigle, cu ferestre Și în acoperiș. Fără hornuri (în sobe Arde doar levănțica). Un vestibul

Află despre mine Că sunt viu (Tot, isarlâk Și berbantlâc) Privește-mă Printr-un geam afumat, Tu, iubirea mea predilectă, Tu, glonțul

Scriu într-un pharmakon, Printre chisele de faiance, Vegheat de o privighetoare mecanică Din secolul XVI Mestecându-mi cuviincios Porcia

Cărțile vechi Îmbălsămate în fum De tutun englezesc: Sexul mumificat Al Nefertitei…

Să ne iubim până ni se ciocnesc zodiile. Ești lut. Lutul. Sunt o bucată uscată de ploaie….

Tocmai pusesem de cafea, tocmai înființam, cum se zice, un text, când în prag a apărut Ea. Își răsturna părul peste umerii goi de parcă ar

Pe-o minaretă-a Sfintei Sofii am dat patru bacovii. Cu o singură bacovie poți avea racla cu sfântul Zenovie. . Cât ceri pe-aceste carafe? . Două

Sunt îmbrăcat în piele de fraged facsimil scris de-un călugăr-copil într-un schit de sub stele...

Nicetas, doar tu și eu vom mai răsufla printre fânuri încălzind mânuri – noi, boii din staulul lui Dumnezeu!

Scriu sub portocala de șaizeci de wați, iluminat de biblioteci ca de lăzi cu pești. Stau sub o panoplie de datini, lipit de crupa conjugalei

Cum rana nu ia forma stiletului, sărutul tău nu ești tu.