Venetia
de Friedrich Nietzsche(2005)
1 min lectură
Mediu
M-am oprit de curand
Intr-o noapte albastra pe pod.
Venea de departe un cant:
revarsa picaturi aurii
peste fata baltii in tremur.
Muzici, gondole, lumini –
ametite pluteau spre amurg…
Sufletul meu ca o lira
invizibil atins isi canta
tainicul cant de gondola
tremurand de-o ciudata placere
- L-o fi auzit cineva?
