Cântecul lunatecului
de Friedrich Nietzsche(2005)
1 min lectură
Mediu
Învățat-ați acuma cântecul meu? Ghicit-ați ce vrea? Ei bine! Haideți! Oamenilor superiori, cântați-mi acuma cântecul, roată, pe rând!
Cântați-mi acuma voi înșivă cântecul ce se cheamă \"De la capăt\", al cărui tâlc e \"în vecii vecilor!\", cântați, superiorilor, cântecul-roată al lui Zarathustra!
Hei om! Veghezi?
Ce zice-adâncul nopții miez?
\"Dormeam somn greu –,
\"Din vis adânc eu m-am trezit: –
\"E lumea hău,
\"Adânc cum ziua n-a gândit.
\"Cu-adânci dureri –,
\"Plăcerea-i mai adâncă-n ea:
\"Dureri zic: Pieri!
\"Plăcerea veșnicie vrea –,
\"– adâncă, mai adânc-o vrea!\"
–––––
* din Friedrich Nietzsche, Opere complete, vol. 5. Așa grăit-a Zarathustra. Ediție critică științifică în 15 volume de Giorgio Colli și Mazzino Montinari. Traducere de Simion Dănilă, Editura Hestia, 2004
Text preluat din Revista de Cultura Ulysse
www.ulysse-online.com