Suprema servitoare
de Emil Brumaru(2009)
1 min lectură
Mediu
O, servitoare, dulce servitoare
Din îngereasca mea copilărie,
Îți miroseam cu lăcomie fusta
Plină de purici din bucătărie
Și-ți căutam chiloții sub saltele
Ca să le sorb cerescul lor parfum,
Cu nara dilatată, cu ochi umezi,
Cu inima făcând trans-bara-bum!
Sutienul tău mototolit și acru,
Ham pentru țâța grea de arpacaș,
Îl sărutam, mi-l potriveam cu cârpe
În magazii obscure de la Iași.
O, servitoare, dulce servitoare,
Când adormeai în terfe și sudori,
M-apropiam de tine cu sfială
Să-ți văd coapsele moi cu floci și pori.
Aveai mamela bleagă cât ceaunul
Și la mijloc cu sfârcul urduros.
Þi l-am zărit pe geam într-o amiază
Când să le speli într-un lighean le-ai scos.
Oh, părul gros, cu rădăcina tare,
Dat la culcare cu petrol lampant,
Înfierbânta în el orice agrafă.
Iar curul tău gigantic și vibrant,
Cu bucile cum pernele și roșii,
Purtat în rochii leoarcă de lături,
Þi-l arătai, pe putini aplecată,
Punând cu-nțelepciune murături!!!