Păianjenul
de Cesar Abraham Vallejo(2006)
1 min lectură
Mediu
E un păianjen enorm care nu mai pleacă din loc;
un păianjen incolor, al cărui corp
- numai cap și abdomen - sângerează.
Azi l-am privit îndeaproape. Și cum s-a mai zbătut
spre toate părțile
să-și împrăștie nenumăratele picioare.
Și m-am gândit la ochii lui invizibili,
la piloții fatali ai păianjenului.
E un păianjen care tremură
fixat pe-un ascuțiș de piatră;
abdomenul deoparte,
de alta, capul.
Atâtea picioare, sărmanul, și nici unul nu-l poate
susține. Și văzându-l
în asemenea jalnică stare
cât de mult m-a făcut să sufăr drumețul acesta.
E un păianjen enorm, care nu-și poate
târâ abdomenul în urma capului.
Și m-am gândit la ochii săi
și la numeroasele sale picioare...
Și cât de mult m-a făcut să sufăr drumețul acesta!
