A negru, E alb, I roșu, U verde, O de-azur, Latentele origini vi le voi spune toate: A e corsetul negru de muște-ntărâtate Ce-nchipuie în

A negru, E alb,roșu I, verde U, o, Bleu : vocale Vreau să vă spun odată genezele latente: A, brîu păros și negru de muște ce, stridente,

I Nu ești profound la numai șaptesprezece ani. - La naiba, într-o seară, și beri, si limonadă, Și zarva cafenelei cu lămpile-n

În seri de vară-albastre voi merge pe poteci, Să calc mărunte ierburi, să fiu împuns de grâie: Eu, visător, simți-voi pe tălpi fiorii reci. Iar

A negru, E alb, I roșu, U verde, O de-azur, Latentele obîrșii vi le voi spune-odată: A – golf de umbră, chingă păroasă-ntunecată A muștelor

Plecam la drum cu pumnii în sparte buzunare, Îmi devenise însuși paltonul idea; Mergeam sub cer, o, Muză, și îți eram vassal; O, cite nu visat-am

E-o groapă cu verdeață, în care-o apă cîntă, De ierburi nebunește prinzînd fîșii de-argint, Iar soarele-n amiază din mîndrul munte-mplîntă Săgeți

În neagra, ciunta furcă, buna, Ai diavolilor paladini Dansează, tot dansează-ntruna, Uscați, scheletici Saladini Jupînul

Cînd fruntea-n zbucium roșu-a copilului cu-ardoare Imploră roiuri albe de vise vagi, tîrzii La patul lui vin două surori fermecătoare, Cu degete

Umblam cu pumnii-n buzunarele crăpate Și chiar paltonul îmi părea că-i ideal. Mergeam sub ceruri, Muză, și-ți eram vasal: Ce de mai dragosti am

În seri de vară-albastre voi merge pe cărări, Să mă înțepe grâne, să calc pe ierbi mărunte; Prin proaspăta răcoare voi trece-n

Prin frunze, verde scrin în aur prins, Într-un frunziș incert, minunăție De flori în care-n somn sărutu-I stins, Vioi, ripînd suava

În piața împărțită-n peluze verzi, scuar În care, cu măsură, copaci și flori îmbie, Greu respirînd zăduful, burghezii iar și iar, Joi seara, își

Că-i Primăvară-acum, e clar : În miezul verzilor Domenii Furtul lui Thiers și-al lui Picard Splendori și-arată, sumedenii. Ce funduri goale-n

O stea trandafirie-n urechi ți-a lăcrimat. Alb, Infinitu-ți cade de la grumaz la șale. Pe sâni îți pune Marea mărgăritar roșcat. Iar Omul

Cînd, Doamne-i, pajistea-nghețată, Cînd în pustii cătune-acu Tac clopote de seară, tu Din ceruri mari fă să se-abată Peste natura fără

I Și-așa, mereu, spre-azurul negru Răsfrânt în marea de topaz, Vor funcționa în seara-ți crinii - Cinstire pline de extaz! În vremea noastră

Trîndavă junețe Tuturora roaba, Din delicatețe Viața-mi fu degeaba. Vino, vreme, vino, Inimilor plino ! Și mi-am zis : dar lasă, Nimeni nut

Dar auzi, săracii, prin amurg cum mug în april aracii mazării,-n vaiug ! În curata-i ceață către, Febe,-așa vezi cum fruntea-și

Al tiempo que bajaba por ríos impasibles, Sentí que no me guiaban los hombres a la sirga: Aullantes pieles rojas, tomándolos por blanco, Los clavaron

In the winter, we shall travel in a little pink railway carriage With blue cushions. We shall be comfortable. A nest of mad kisses lies in

Je m\'en allais, les poings dans mes poches crevées ; Mon paletot aussi devenait idéal ; J\'allais sous le ciel, Muse ! et j\'étais ton féal ; Oh

Quelqu\'une des voix Toujours angélique - Il s\'agit de moi, - Vertement s\'explique : Ces mille questions Qui se ramifient N\'amènent, au

Sur la place taillée en mesquines pelouses, Square où tout est correct, les arbres et les fleurs, Tous les bourgeois poussifs qu\'étranglent les