Berceuse
Din toamna primăverilor de ieri, 1922
de Alexandru A. Philippide(2008)
1 min lectură
Mediu
Pe crengi, aceleași cuiburi vechi de ciori,
Pe care, seara, le frământă vântul!
Și soarele! s-a dus de-atâtea ori,
Ca astăzi, să încunjure pământul!
Știi pe de rost și crengi, și vânt, și ciori.
Și-un clopot iarăși a-nceput să sune.
Nu-i bine, seara, să-1 asculți ce spune.
Așa răsună-n fiecare seară,
Și vântul frânge sunetul - de-ți pare
Că-i o ghitară
Cu arii singuratice și rare.
Þi-e sufletul - cum se frământ-un vânt.
Te-alungi pe tine singur c-un cuvânt.
Te cauți mult - și nu te mai ajungi.
Și-ți cade-n suflet umbra vremii lungi.
Dormi…
Fie-ți viața veșnică poveste,
Cu începutul veșnic nenceput;
Să nu mai știi ce-a fost, nici ce mai este;
Să curgă-ntr-una basmul neștiut.
Să fii mereu la mijloc de poveste!
Pe crengi, aceleași cuiburi vechi de ciori,
Pe care, seara, le frământă vântul!
Și soarele! s-a dus de-atâtea ori,
Ca astăzi, să încunjure pământul!…
Nu-i bine să privești de multe ori
Amurgul aiurit de vânt și ciori.
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- An
- 2008
- Cuvinte
- 161
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 27
- Actualizat
Cum sa citezi
Alexandru A. Philippide. “Berceuse.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/alexandru-a-philippide/poezie/berceuseIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.