Laurei
de Adam Mickiewicz(2005)
1 min lectură
Mediu
Doar te-am văzut și-ndată m-am și aprins la față
Cătând o cunoștință-n privirile-ți străine ;
Împuprurarea ta s-a și răsfrânt în mine
Ca roza care pieptu-și deschide dimineața.
Doar ai cântat – și plânsul un val mi-a pus privirii
Căci inima-mi fusese de glasul tău mișcată ;
Mi se părea că îngerii l-au chemat, să bată
Pe-al cerului cadran, secunda mântuirii.
Iubito ! Ochii tăi, deschis să recunoscă
De-am să te mișc vreodată cu vorba sau privirea ;
Nu-mi pasă : oameni, sorta, de-au să se-mpotrivească,
Nici de-mi va fi iubirea doar un himeric vis
Și dacă mâna-ți altuia au s-o dăruiască,
Să recunoști că mie mi-e sufletul tău scris.
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adam Mickiewicz
- Tip
- Poezie
- An
- 2005
- Cuvinte
- 110
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Adam Mickiewicz. “Laurei.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/adam-mickiewicz/poezie/laureiIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.