Furtuna
traducere de Miron Radu Paraschivescu, volumul \"Mickiewicz\", Editura Tineretului,1959
de Adam Mickiewicz(2005)
1 min lectură
Mediu
Pînze și cîrmă-s rupte-n vîrtejul ce vuiește,
Voci îngrozite strigă, gem pompele de apă,
Parîmele din mînă matrozilor le scapă,
Soarele-apune-n sînge, luînd ultima nădejde.
Urlînd triumfă vîntul, iar peste piscu- nalt
Al apei ridicate de trombele marine,
Către vapor, deodată, al morții geniu vine
Ca un soldat luînd ziduri slăbite, cu asalt.
Aproape morți zac unii; ici, unul se jelește;
Luînd bun- rămas, un altul între amici leșină;
Alții-n genunchi se roagă, s-alunge-al morții ceas.
Un călător, deoparte, stă mut și se gîndește:
Ferice-i cel ce-și pierde puterea, cin’ se-nchină,
Sau are de la cine să-și ia un bun- rămas.