Căutare

imi fac masteratul in filologie. m-am apucat sa scriu poezie in anul ii de faculta, dupa ce am dat de un om cu care nu cred ca o sa pot fi impreuna si voiam sa ma dau in spectacol in fata lui. in rest, citesc, ascult muzici misto (portishead, bjork, radiohead, king crimson et al) ies cu prieteni la care tin ft tare si ii stresez de depresat ce sunt de vreo 2 ani (ies cu ei ca sa nu innebunesc, ca sa ma tin cumva in comunitatea lor, sa iau un pic de caldura de la ei). mail: lxrobu@yahoo.com mess: lxrobu

12 poezii, 0 proze

Albert Cătănuș

Beam us up, Scotty! Când aveam șapte ani i-au tras pe roată pe trei țărani la sute de kilometri de locul unde m-am născut: într-un cătun din câmpia Bărăganului, nu departe de orașul Brăila. Am fost al optulea copil în familie, iar pentru că eram slab și mă imbolnăvisem de friguri, dar mai ales pentru că nu voiam să sug la sân, la vârsta de opt luni, tata m-a dus la târg la Brăila iar acolo m-a dat unei cuconițe sterpe care voia un copil pe trei saci de grâu și patru găini. Știu șapte limbi în afară de română: greacă, rusă, turcă, bulgară, franceză, germană și albaneză. Înțeleg cam tot pe atâtea limbi cât cunosc. Pe tatăl și pe mama mea naturală nu i-am mai întâlnit niciodată. Toată familia mea a murit când aveam nouă ani. Unii spun că din cauza unei epidemii de tuberculoză care lovise în acele vremuri Bărăganul, alții spun că acel cătun a fost incediat de arendașul locului, iar alții mi-au spus că într-o noapte un batalion de ruși beți a trecut pe lângă el și fără preaviz soldații au...

196 poezii, 0 proze

Ionut Balan

10 ianuarie 1988 - primul tipat in Maternitatea Spitalului Municipal-Caracal; decembrie 1989 - participant activ al Revolutiei (probabil ca plangeam si-mi rodeam unghiile); 1995 - plecarea la scoala (eu nu voiam, da' ai mei voiau sa aiba copilu' scoala...); 1997 - incepe sa se contureze spiritul de revolutionar (sparg primul meu geam; de fapt, al directorului...); 1998 - clasa a patra... primul meu sarut... Doamne, cat m-am mai speriat!!! ; 1999 - ma mut, impreuna cu familia, in metropola Craiovei, din motive care nu va privesc; 2000 - urmeaza o perioada de nerecunoastere a propriei persoane, de renegare a lui Dumnezeu, de revenire la El, de lacrimi, de zambete fortate... pierdusem tot ceea ce construisem pana atunci... 2002 - prima poezie buna scrisa de subsemnatul... urmeaza o perioada de glorie - recunoasterea profesorilor de limba si literatura romana, publicarea creatiilor in revista scolii, nopti lungi de betie si de scris, redescoperirea muzicii extraordinare a lui Tudor...

23 poezii, 0 proze

Ionescu Ovidiu

M-am nascut fara sa vreau in Bucuresti, am urmat o scoala opresiva, normal, am terminat un liceu de mic-burghezi prefacuti (MIhai Viteazul) bineinteles tot in Bucuresti, am urmat facultatea de psihologie (initial vroiam sa dau la geologie dar am nimerit un "sit" sufletesc)si fratele meu imi spune ca, din poezii, reiese ca sunt foarte capricios. ce-mi place! tine la mine. Am 33 de ani si nu-mi doresc nimic mai mult.Nu vreau sa spun mare lucru de aia sunt aici. Cuvintele ma sufoca.

21 poezii, 0 proze

Aileen Havaa

Când lumea se cutremura, eu vroiam să mă nasc...când pămîntul nesătul îngurgita trupuri, eu mă bălăceam în lichidul amniotic, bucurându-mă încă de găzduirea în uterul de 5 stele, all inclusiv. De atunci tot merg împotriva curentului...mi-am trăit adolescența la 7 ani, maturitatea și mai devreme, iar acum mă hrănesc din câteva fărâme de copilărie. La 3 ani, pe când tăiam cu foarfecele ombilicul fratelui născut sub privirile mele, brusc m-am trezit din toropeala postnatală. Hormonii colcăind prin trup, mi-au lăsat liberă mintea, care a decis să trăiască în altă ordine.

5 poezii, 0 proze

Barbu Mihaela Andreea

Intr-o lume stapanita doar de egoism,de incertitudini de materialism si superficialitate s-a nascut un copil,un lastar care avea sa creasca frumos si puternic...care voia sa rodeasca fruct ales desi se nascuse din spini,avea speranta si determinare rabdare sa astepte primavara si vara existentei sale!Timpul a trecut greu,cu vant si ploi,umbrit din toate partile,ma zbat sa ajung la lumina,sa infloresc si sa demonstrez tuturor ca simtamintele pure din sufletul uman sunt nestemate nepretuite,asta-mi e averea!Desi deznadejdea,nesiguranta,eliberarea prin abandon ma apasa,de fiecare data o sa las in urma o samanta salvatoare si o sa renasc precum Phoenix din propria mea cenusa... Sunt poate,doar un copil maturizat inainte de vreme...

10 poezii, 0 proze

Mares Raluca Maria

Buna! Eu mă numesc Mareș Raluca Maria, am 9 ani și sunt din Brăila. Acum, ca am făcut cunoștiință,vreau să vă spun ceva : vreți să fiți prieteni cu mine ? Știu că uneori sunt inervantă, dar eu nu sunt așa mereu. Scuze, vroiam să spun că mai nimeni nu mă place, și ,măcar tu să fii prieten/prietenă cu mine ! Am o familie foarte amuzantă, mai ales când vine vorba de baie.Cine face primul ? Mama ! Cine face ultimul ? Tata ! Cine face al 3 ? Eu ! Și uite așa se termina o zi frumoasă de sâmbătă sau vineri. Ei, cam atât despre mine ! Acum despre animalele mele de casă. Dar cu papagalii mei a fost o poveste tristă ... Mi-au murit! Asta e tot, despre ei. Și aveam 3: Coco, Alice și Paco... Dar mai am destule animale. Am un câine. Să vi-l prezint : RASA : ciobănesc german CULOAREA BLÃNII : maroniu-galben OCHII : caprui Și cam atât despre el... Dacă vreți mai multe informații despre animalele mele, scrieti într-un mesaj.

3 poezii, 0 proze

Traian Dorz

AutorClasic

Literatura sensibilitatii religioase românesti a avut în poetul Traian Dorz una din vocile sale de o expresie cu totul aparte, am putea spune unica, prin profunzimea trairii religioase. Poetul a vazut lumina zilei în noaptea de Craciun a anului 1914, în catunul Râturi (azi Livada Beiusului) din comuna Mizies, judetul Bihor, în apropiere de Beius. Parintii sai, Constantin si Maria, erau buni gospodari si crestini respectati în sat pentru cinstea si vrednicia lor. Era unicul copil la parinti si, bineînteles, acestia voiau sa-l vada ajungând un bun gospodar la casa lui si un sprijin de nadejde la batrânete. Baiatul însa se simtea nascut pentru altceva, mai bun. Iubea cartea, citise tot ce era de citit în micuta biblioteca a scolii primare si în aceea a bunului sau învatator, Savu Halbac. Dar, tocmai acum, la terminarea celor sapte clase, a intervenit ceva, un eveniment-cheie, în viata copilului Traian Dorz, care i-a schimbat traiectoria existentei sale. La examenul de încheiere a celor...

45 poezii, 0 proze

Jaufré Rudel

AutorClasic

Jaufré Rudel de Blaia a fost un om foarte nobil și generos și prinț de Blaia. Și s-a îndrăgostit de contesa de Tripoli, fără a o fi văzut vreodată, și numai pentru vorbele bune pe care le-a auzit despre ea de la pelerinii ce se întorceau din Antiohia. Și a scris despre ea multe versuri cu melodii bune, dar cu cuvinte simple. Și pentru că voia să o vadă, s-a făcut cruciat și s-a pornit pe mare. Și pe corabie a căzut bolnav și a fost dus la Tripoli aproape mort într-un han. Și aceasta a ajuns la urechile contesei și ea a venit la el, la căpătâiul său și l-a luat în brațe. Și a știut că ea era contesa, și pe loc și-a redobândit vederea și auzul și l-a lăudat pe Dumnezeu pentru că l-a ținut în viață până a văzut-o. Și astfel a murit el în brațele sale. Iar ea l-a așezat în mormânt cu mare cinste în casa Templului. Și pe urmă, în aceeași zi, s-a călugărit pentru durerea pe care a dobândit-o prin moartea lui. Engleză Jaufre Rudel (Jaufré in modern Occitan) was the Prince of Blaye (Princes...

2 poezii, 0 proze

voiam sa traiesc...

de Mary

Ma simt singura...intr-un gol imens fara orizonturi si fara o margine... Mor Simt ca mor Stii ce-i aia? Sa vrei sa traiesti si sa simti cum fiecare picatura de viata se scurge din tine ...se evapora...

VREAU

de Christina

Vreau sa trăiesc când Vreau sa mor Vreau sa iubesc când te urăsc Căci sufletu-mi suferă si Vreau să știu de ce Vreau ca sufletu-mi O flacăra vie Vreau ca bloc de gheată El sa devie Vreau ca gândul Si...

Noi

de Irina Psenicka

As fi vrut sa te pierd Voiam sa te ascund Credeam ca te pot lasa in ieri. Dar nu puteam Tu erai eu Eu eram tu. Amestec de cuvinte, o singura fiinta. Am vrut sa traiesc fara tine Am vrut sa ma imbat...

Pagină din jurnalul pentru ștersul durerilor de “undeva”

de Adrian Firica

cu chiu cu vai am învățat să trăiesc din nesimțire: în cunoștință de cauză și cu sinceritate vă spun că există zile când nesimțirea consimte liber în ciuda avansurilor contrarii fatale venite de......

dorința de moarte a lui odiseu

de Cătălin Al DOAMNEI

mi-era din ce în ce mai greu să trăiesc mă-mbrăcasem în idei cu toate harurile cădeam precum schiorii o urmasem îndeaproape pe erica femeia-androgin facerea lumii a început spun sfinții părinți...

Culori

de Nicoleta Stefanescu

În urlet roșu m-am ivit și m-am zbătut căci nu voiam să trăiesc în lumea lor de lacrimi. Ei m-au ademenit cu zori portocalii, întinși pe fruntea mea neîncruntată, cu vorbe galbene, de miere, și mi-au...

secvențe din sala de judecată Rashômon

de ștefan ciobanu

el îmi era rău sau voiam să fiu văzut așa pentru a crea milă nu exclud oricum nu știam cum să încep dar știam cum se va termina în cele mai amărâte detalii oamenii ca secundele treceau pe lângă...

cu' mme, cântecul meu napoletan despre iubire

de dan petrut camui

în jur stăteau prietenii mei adormiți de vapori sticlele se izbeau în pereți voiam să trăiesc de azi pe mâine să nu-mi pese ce duminici mă vor îmbrățișa oriunde singurătatea ar fi stăpână după...

Tăcerile dintre noi

de Roxana Licu

Nu am ştiut niciodată ce obişnuiam să gândesc când nu eram cu tine şi nici măcar ce voiam să îţi spun când ne întâlneam... Acum parcă am atâtea lucruri să îţi împărtăşesc, dar... nu sunt convinsă că...