"viseaza acru" – 5014 rezultate
0.02 secundeMeilisearchDan Waniek
Am educat mâna stângă pentru șoriceii ce-mi mișună pe masă... Am zis apoi j'ai vécu, aproape ca abatele acela, bun la inimă ca un medic de plasă... Ce să zic? La capăt de drum nu mai sunt decât începuturi eterne a capella, nu însemnări, n-ai nici casă... Necum biografii, muieri, ori plângeri spre Cruella. Aplauzi doar din dreapta, cine să te mai descoasă ? Autorul locuiește și lucră la Paris ( în Francia, dar visează doar la Navarra... ). Dan Waniek este medic român ( cu numele cel meseriaș ce vine de la protovasconicul *bade, întregitor, care după Vennemann a dat deponentul - căci nu are pasiv - și defectivul - căci nu are perfect - Lat. mederi, a vindeca, verb dual, pentru că are complement atât cu dativul cât și cu acuzativul :-).
7 poezii, 0 proze
irina mihalcea
doar un om din multi altii care viseaza la o viata... la un ideal...
7 poezii, 0 proze
Eugenia Vasiloae
Sunt vantul care adie bland peste orasul adormit,sunt crivatul puternic ce rascoleste zapada in miezul iernii,sunt uraganul care zdrobeste totul in calea sa,sunt briza marii intr-o seara de mai...sunt copilul trist care priveste pentru ultima oara la gradina copilariei sale,sunt fata care viseaza la dragoste,sunt femeia care si-a pierdut visul si incearca sa il regaseasca...Sunt planeta al carei soare s-a stins si care pluteste in deriva...
6 poezii, 0 proze
Anghel Dumbrăveanu
Anghel Dumbrăveanu (n. 21 noiembrie 1933, Dobroteasa, județul Olt) este un poet, prozator și traducător român, aparținând generației resurecționale (1965 - 1970) și a revoluției paradoxismului bine temperat. După absolvirea Școlii Pedagogice (1949–1953), urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității din Timișoara (1962–1968). Între anii 1953 și 1990 funcționează ca redactor, apoi ca secretar general de redacție și redactor-șef adjunct al revistei Scrisul bănățean, devenită Orizont. În prezent este redactor-șef al revistei Rostirea românească. Este căsătorit cu profesoara și poeta Alina Dumbrăveanu. Cei doi au împreună o fiică – profesoara, poeta și traducătoarea Violeta Dumbrăveanu. A scris și publicat peste 50 de volume de beletristică. Teritoriul poetic al lui Anghel Dumbrăveanu s-a conturat de-a lungul a patru decenii în volumele: Fluviile visează oceanul (București, 1961), Pământul și fructele (1964), Iluminările mării (1967), Oase de corăbii (1968), Fața străină a...
17 poezii, 0 proze
Lavinia Cirjan
"Scriu din datorie față de propriile-mi sentimente." n. 1989. Absolventă a liceului "Scoala Centrală" din București, în prezent studentă la Universitatea Spiru Haret Facultatea de Jurnalism și Filosofie. "Sufăr și mă bucur de obsesii constante din viața mea." Visează ziua în care v-a reuși să facă toți oamenii să zâmbească cel puțin pentru o clipă. Premii semnificante, momentan, nu deține, însă este extrem de mândră de micile diplome și concursuri câștigate pe perioada liceului.
2 poezii, 0 proze
Raduly Elena Rodica
Nu vă uitați de parc-aș fi Un mugure străin pe-o creangă, Un pește de alt soi în balta, O pată de culoare neagră. Nu sunt lumina, nici pământul, Doar o sclipire de-ntuneric... Pe când în suflet intră vântul, Trupul visează-un loc angelic...
11 poezii, 0 proze
Ciuc virgil-Ioan
Sunt si vesel, sunt si trist, sunt romantik doar in scris ..sunt o parte dintr-un nor ..sau frigul rece-al zarilor ..sunt mangaierea noptilor de-amor .. Brunet ca noaptea noptilor Si focu-mi mistuie priviri Simt mangaierea mortilor iar oameni,doar dezamagiri... Viata...Este o necunoastere a normalitati..O inviere a necunoscutului..O dagoste nepriceputa...O melodie fara versuri....Nu te uita la imprejurari!Caci ele iti vor fi capcana...Zambeste!.Iubeste.Viseaza..Nimic nu te opreste...
4 poezii, 0 proze
Victor Vlad Delamarina
Victor Vlad Delamarina (31 august 1870 - 15 mai 1896) a fost un poet și scriitor român născut în Satul-mic, azi localitatea Victor Vlad Delamarina, de lângă Lugoj, județul Timiș. S-a remarcat prin poeziile sale scrise în dialect bănățean. S-a născut la Satu-Mic, unde tatăl său, Ion Vlad, era pe atunci prim-pretor. Mama, Sofia Vlad, născută Rădulescu, provine dintr-o familie de intelectuali din satul Chizătău înrudită cu familia Bredicenilor. În 1876 este înscris direct în clasa a doua, și pe parcursul anilor schimbă diverse școli din Lugoj. În 1881 este înscris la gimnaziul din oraș. Anul 1882 îl va marca pe scriitor prin moartea despoticului său tată. După acest tragic eveniment, mama sa s-a mutat la București împreună cu cele trei fiice, iar Victor rămâne la Lugoj în grija bunicilor materni și a unei mătuși. Poetul visează să intre la școala militară: „Planul meu este să întru în școala militară din România”. În toamna lui 1884 copilul de numai 14 ani face cunoștință cu Bucureștiul:...
2 poezii, 0 proze
Liliana Ionescu
Absolventa a doua facultati de stiinte; iubitoare de literatura, filosofie, istorie; contrariata de prestatia oamenilor politici din Romania si dezamagita de lipsa de implicare a cetatenilor in problemele ce vizeaza comunitatea locala, nationala si internationala; membra a PD din octombrie 2004, din dorinta de a intelege "jocurile de culise" ale partidelor politice. Profesor titular din 1996 la Colegiul Tehnic Decebal, Drobeta Turnu Severin, fiind permanent preocupata de prestatia mea pe plan profesional, social si familial.
1 poezii, 0 proze
Constantin Abăluță
Constantin Abăluță (n. 8 octombrie 1938, București) este un poet, prozator, critic, antologator și traducător român. Este diplomat în arhitectură (1961), pe care a practicat-o pâna în 1969. A debutat editorial ca poet în 1964. A mai scris și proză, teatru și dramatizări pentru radio. Într-o antologie publicată în anul 2000, Abăluță se descrie ca un poet al banalului. Adesea, poeziile sale încep cu un fapt banal, după care virează spre absurd. Totuși, în spatele exteriorului banal și absurd, se ascunde o realitate dură. În antologia Poezia română după proletcultism (ed. Ex Ponto, Constanța, 2000), alcătuită de Constantin Abăluță, prezența unor poeți fără prea mare cotă la box-office-ul literar este explicată de antologator prin aceea că atunci cînd își acordrează liric sensibilitatea cu expresia, poeții mărunți pot produce poeme antologabile. Opera poetică * Lumina pământului, 1964 * Piatra, 1968 * Psalmi, 1969 * Unu, 1970 * Eww Erre, 1972 * Poèmes. Art et poésie (1973); * Există,...
12 poezii, 0 proze
viseaza acru
de neculea corneliu
Ca la intaiul descalecat al iubirii Mi-am slobozit cainele din urma carutei cu flori de camp, Dar el nu se mai bucura ca odinioara Gudurandu-se in poalele albe ale iubitei mele Ci, intepenit si satul...
Lapte acru
de Diane Wakoski
Nu mai poți să-l faci iar dulce. Cândva avea o culoare curată asemenea florilor de fragi sălbatici, și era subțire trecea ușor prin pânza fină de strecurat brânza, avea un gust proaspăt. Și acum...
„Crizz-da mă-sii!”
de George Asztalos
E recesiune și recesăm cu voioșie de ne vine acru în dulcele stil clasic. nici cucul din ceasul cucuc nu mai cîntă cum trebiue. cîntă numai în ciudă ciu-ciu!, ciu-ciu!...încît toată pădurea de...
Dana Stanescu - pe prag de vis
de Maria Prochipiuc
Pisica Bursucel Tainice ape si unde, cer ce se asterne reverberand sunetele pietrei melancolice in tremuratoare cercuri, flori anonime si ierburi brumate printre paduri coclite de-acum, pamant pe...
Lumea și Dana Banu
de Dana Banu
Am plecat din București dimineața nu prea devreme, eu, Basri și Alice, pentru mine important e drumul, asta e știut deja, Basri, soțul meu, e fericit să își plimbe tânăra(încă) soție prin lume, Alice...
Ziua în care iepurele era plecat de-acasă - 35
de marin badea
E cald în autobuz, ca-ntr-un salon de nou-născuți prematur. E cald și mă simt cât se poate de bine. În buzunar, la pantaloni, pipăi cele două bancnote luate pe ceasul meu electronic, achiziționat în...
Cartea lui Rafael XXIV
de Ionut Acrudoae
XXIX Osiris sfâșie membrul, iar picături roșietice formară pistrui aleatorii pe podea. – Acesta-ți va fi lumina zorilor. Cel Invizibil a văzut că este bine. Isis construi forma senină, adăugând un...
lessons from the book of violin classics
de Daniela Bîrzu
white violin vs. black violin 1. da, atât o pereche de mănuși negre peste mâinile albe și asta în timp ce drumul se închide în față se transformă într-o pantă abruptă și noi îngrămădiți în spate cu...
ainsi va la vie d\'ivan
de Madalina STATE
nu mai știa dacă hotărârea o luase din frică, sau doar din plictiseală.nu avea importanță.întotdeauna hotăra așa:abrup, cu un suflu ce-i golea țeasta și plămânii în același timp.hm. ivan întinde...
o clipă cât o viață
de Bogdan Gagu
lacrimile mele se pierdeau în pământul acela negru acoperit cu flori îngenuncheat îmi adunam în palme zâmbete aprinse din suflet de suflet doi copii prinși în două mâini două silabe a unei vieți...
