Poezie
lessons from the book of violin classics
2 min lectură·
Mediu
white violin vs. black violin
1.
da, atât o pereche de mănuși negre
peste mâinile albe
și asta în timp ce drumul se închide în față
se transformă într-o pantă abruptă și noi îngrămădiți în spate
cu trapa deschisă
și gerul blând
100 de kilometri contra vântului
Așa ne transformăm în oameni de zăpadă
jumătate negri, jumătate albi
cu suflete și nasturi roșii
oare ce visează oamenii
niște copii care zgârie chiciura aproape transparentă de pe
geamuri * ?
niște copii care întind gheața pe ele și apoi o taie cu trusa de traforaj?
2.
un moment suntem blocați
în timp ce roțile patinează în gol.
așa cum se termină toate.
întâi ne e frică
apoi ne imaginăm o poveste în care
dacă ar aparea un om de nicăieri care să știe să cânte
ne-am uita fascinați la vioara lui neagră
și degetele înroșite de frig
cu coardele intrându-i în carne
am uita de toate și frica ar dispărea
*
dacă el ar fi disperat, singur în seara de crăciun
ar căuta un ponton și s-ar arunca de pe el
în apa înghețată.
vioara lui umană n-ar pluti
s-ar sparge în bucăți, casantă
dacă i-am da mănușile noastre
el n-ar mai cânta pentru noi, s-ar duce acasă
și le-ar spune copiilor ce a visat / el singur îmbrăcat într-un echipament alb, sterilizat
cu rănile cauterizate
stătea singur pe un câmp
și cânta la o vioară foarte albă.
Așa ar fi visul lui.
3
iar
copiii l-ar asculta fascinați în timp ce mănâncă ciocolata doar noi am fi rămas acolo
așteptându-l totul și munții de sare
s-ar fi topit
în biserică oamenii ar fi învățat să tacă imaginându-și doar lumina
pe care o dă un bec cu filamentul expus
așa cum și noi îngropați în zăpadă și mii de fotoni am fi fost fără mamă
și tată
ca niște copii singuri călătorind într-un vagon de dormit
în care a murit toată lumea
de frig
pentru că undeva pornind din svalbard
luminile boreale
au otrăvit atmosfera
și aerul foarte rece a ajuns și la noi
cu toate lucrurile înghețate în el/
sania, renii, fetița cu paltonașul gri care îl așteaptă
pe moș crăciun deși știe că el nu există
și ea insăși nu există doar
uriașele platforme petroliere din marea nordului
cu pompele
răstignite pentru ultima oară
la jumătatea drumului dintre
aer și apă
023.625
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Daniela Davidoff
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 392
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 65
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniela Davidoff. “lessons from the book of violin classics.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniela-birzu/poezie/14020688/lessons-from-the-book-of-violin-classicsComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
multumesc pentru impresie si atentia acordata textului meu.
ma bucur ca ti-a placut. am sa meditez la ceea ce ai spus :)
ma bucur ca ti-a placut. am sa meditez la ceea ce ai spus :)
0

în primul rînd pentru că este o un text foarte expresiv, foarte puternic, foarte bine închegat.
un text care iese din tipare fără să se ralieze, totuși, nici unei alte rețete prin care poezia își propune să facă senzație.
îmi place (și) stilul tău, curat și direct, dar care spune, firesc, chestii foarte profunde.
complimentele mele.