"viața pe un rozariu" – 20917 rezultate
0.01 secundeMeilisearchNETA SUSANU
...Avem peronul.Vom sta pe el nemiscati si totusi vom ajunge in acelasi loc unde ajung si cei care calatoresc......Drumul continua spre marea tacere de nisip..."VIata pe un peron"Octavian Paler Cartea preferata"Portretul lui Doryan Gray"de O.Wilde
4 poezii, 0 proze
VIOLETA STIKA
tot ce poate fi un om intr-o viata pe acest pamant
7 poezii, 0 proze
Ionel Adamescu
Am pus odata mâna pe un pix... Restul a venit de la sine!... Absolvent de liceu, în prezent student la Teologie, romantic incurabil... Mai trebuie? Scriu din clasa a V-a, SF, poezii, proza (pentru toate gusturile... mele!). Am debutat (sper!), in revista Cenaclului "SFERA" din Brăila. Îmi pun întrebari existențiale: ce e viața, ce e moartea, de ce m-am nacut cu vreo sută de ani mai devreme (sau mai târziu!?! mister!).
1 poezii, 0 proze
constantin nicolau
...nascut pe jos, botezat de Cuvant prin submersie, la 20 de ani am inceput sa botez cuvintele prin viata,pe la 30 m-a botezat imposibila iubire prin inplozie, dupa care am inceput sa mor prin mine.de sus.Ma urmaresc-cu oarecare consecventa-, amintiri din viata mea paralela, din iubirea paralela, dintr-un ego paralel; locuiesc intr-un spatiu euclidian, dar toate-s pana la o vreme...Ma voi naste.pentru inceput.pe sus. Eee, atunci sa te tii, povesti in mai incapatoare pahare decat ale cuvintelor, casantelor ! Sau nu. Dar poate da...
4 poezii, 0 proze
Dediu Larisa
Am scris pentru sufletul meu si al altora. Mi-am pus viata pe hartie (sau intr-un document Word) si i-am lasat de acolo sa ma citeasca.
1 poezii, 0 proze
Lorelei
M-am nascut intr-o minunata zi de Mai, rezultat al dragosetei pentru iubire, dintr-un muntean de pe plaiurile dulcei Bucovine si o floare de la ses, intr-un cartier din Bucuresti. Cautatoare a fascinantului si neobisnuitului, dorind libertate in miscari si gandire…..au fost elementele cu care parintii mei au inteles ca trebuie sa ma incurajeze. In timp, am invatat sa traiesc fiecare clipa, s-o pretuiesc, s-o simt. Am invatat sa traiesc frumos, sa iubesc dragostea pentru iubire, sa daruiesc din ce am, sa nu-mi pierd credinta in oameni si speranta chiar daca Lectiile de Viata pe care le-am primit au fost, uneori, destul de dure si mai am de invatat multe. Imi place sa-mi astern pe hartie gandurile, impresiile, dorintele…..ma iubesc pentru ca exist si iubesc Viata in aceasi masura. Am avut o copilarie fantastica, am invatat sa iubesc si am cunoscut natura in toata splendoarea ei, m-am contopit cu ea sub toate formele, am simtit-o cu fiecare fibra a trupului. Din 1987 lucrez in Ministerul...
14 poezii, 0 proze
John Berryman
John Berryman (1914-1972) a fost, alături de Lowell, unul dintre poeții cei mai de seamă ai Americii deceniilor \'50 și \'60. După un debut care a atras atenția - lungul poem narativ Omagiu pentru Doamna Brodstreet - evocare într-un limbaj de mare concizie și originalitate a uneia din primele poete puritane ale Statelor Unite, Berryman a evoluat spre un stil tot mai personal, care l-a impus ca una din personalitățile influente ale literaturii țării sale. Cântece de vis este opera sa majoră, care l-a preocupat în ultimii ani de viață (înainte de sinuciderea sa, de asemenea înfăptuită prin aruncarea de pe un pod). E vorba de un lung poem narativ, suită de aproape 400 de piese scurte în trei stanțe a câte șase versuri, în care eroul, uneori povestind la persoana întâi alteori, chiar în cuprinsul aceleiași poezii, acceptând să fie văzut din afară, ca simplu personaj, uneori dialogând cu sine însuși, alteori cu un interlocutor căruia i se adresează cu apelativul folosit in blues, „Domnule...
1 poezii, 0 proze
Elena-Cristina Bărzoi
Simt nevoia să scriu...fără explicații de prisos. Atât știu : am adunat buchete de gânduri. Unele amestecate cu altele : cu gânduri personale, cu trăiri, cu clișee deja știute. Poți picta tabouri cu culori sau poți zugravi viața dând sens și viață cuvintelor. Pentru că la inceputul lumii a fost Cuvântul, vreau să cred ca noi suntem povești, nu oameni. Citiți-mă ca pe o poveste, nu ca pe un om. Poveștile sunt mai frumoase decât oamenii!
6 poezii, 0 proze
Helena Schmetterling
Despre mine stiu sigur ca mi-ar fi placut sa fiu o printesa medievala. Sau sa ma plimb cu Stanescu mana in mana prin Union Square, sa-mi povesteasca despre cercuri si despre iertari. Despre ceilalti oameni stiu doar ca cel mai mult ma enerveaza momentele in care ma trateaza ca pe o femeie obisnuita. Sau acelea in care se pierd in jumatati de gesturi. In proiecte de vise netraite niciodata pana la capat. Cel mai des ma indragostesc iremediabil de aceia care valseaza in voie si dupa bunul plac pe portativ si-mi soptesc impletituri decente precum, iubito, while you’re traveling with me, desigur ca, you’ll never see the end of the road si baby, I think this is a song of hope. Mda. Si alte maruntisuri sentimentale de genul. Despre viata mea stiu doar ca imi scapa mereu printre degete momentul in care m-as putea aseza nestingherita pe un scaun, fie si numai pentru o clipa scurta de surpare in mine insami. Sau de adevar pe stomacul gol. Dar asta este alta poveste. Despre sufletul meu stiu...
17 poezii, 0 proze
Vincent van Gogh
Vincent van Gogh ( n. 30 martie 1853, Groot Zundert, Țările de Jos, d. 29 iulie 1890, Auvers sur Oise, Franța) a fost un pictor olandez. Tatăl lui era pastor protestant, iar mama provenea dintr-o familie de pictori și negustori de artă. La vârsta de 16 ani, mama lui i-a găsit primul loc de muncă, în Haga, la un unchi care era negustor de artă. Părea că viața lui a intrat pe un făgaș normal, dar în 1874 este transferat la Londra, unde se îndrăgostește de fiica gazdei și își neglijează munca. A fost concediat și trimis acasă. În 1876 se întoarce în Anglia și lucrează pe post de colector de impozite într-o școală londoneză. Mizeria orașului îl afectează atât de puternic încât refuză colectarea impozitelor, motiv pentru care se trezește iar pe străzi. Se întoarce acasă și se decide ca, urmându-și tatăl, să devină preot, dar studiile teologice i se par prea dificile și se dedică activităților caritabile. Așa ajunge în 1878 în Belgia, în zona minieră Borinage. Sărăcia regiunii este...
1 poezii, 0 proze
viața pe un rozariu
de Monica Mihaela Pop
între mine și mine destinul se plimbă febril pe linii frânte ca un anotimp cețos al neliniștii prin încrețirile frunții lumina de-abia mi se naște ingrată și ștearsă desperecheată povară umărului...
lecția de anatomie
de daria caza
o întinseseră pe-un pat cu fața în jos; profesorul făcea o demonstrație publică și-l priveam prin două perechi de ochi, ai mei și-ai lui Ari; de obicei teama sau revolta sau furia se...
Îmi voi lăsa în verde uscat spaniol hoitul
de Irinel Georgescu
Deal lin mi-a fost viața, înverzit deunăzi, cu brebenei, ceapa-ciorii, trestii, chestii, deal andaluz, sterp va fi moartea, să-l sui ori să-l cobor, înfrânt emir când l-oi vedea pe Corbea Zoro cu...
drum accidentat
de Ottilia Ardeleanu
mă mișc cu un cititor pe oră în culisele unui azi măsluit unde se invocă morții cu voturi iar cei ieșiți din jurnalul fericirii actualizat vremurilor cerșesc pe la oamenii săraci proprietari de mare...
1. fel de a spune ce vezi ce atingi ce simți
de Ottilia Ardeleanu
să nu te apropii niciodată de un drum pe câmp să nu te apropii niciodată de o clădire pe care scrie mare cu negru nici de o fereastră cu pumnul să nu te apropii să vezi pe unde au trecut lucruri și...
sfârcuri de toamnă
de Ottilia Ardeleanu
fecund cerul se ațâță la orizont zăpada se rușinează prin miriște tremurul frunzelor chircite e semn de viață ciorchinele stă ca un rozariu pe mâna timpului rugându-se lumii din capitoliu trufaș...
toamna în bikini
de Ottilia Ardeleanu
fecund cerul se ațâță la orizont zăpada se rușinează prin miriște tremurul frunzelor chircite e semn de viață ciorchinele stă ca un rozariu pe mâna timpului rugându-se lumii din capitoliu trufaș...
stângism eretic
de Vasile Munteanu
din pielea mea ați fi putut să îi faceți încălțări lui enkidu dar eu m-am născut târziu prea târziu curge sângele din mine sau scriu peste pașii profanatorilor de morminte cine a lovit această minge...
Rozariu
de Cristina-Monica Moldoveanu
Era mult timp de cînd doamna Burichi Germinia nu își mai privise ceasul ei de buzunar din aur pe care îl ținea în dulapul din dormitor. Inconvenientele unei vieți fără venit lunar personal, în afară...
și munții de zăpadă ne invidiau
de Ottilia Ardeleanu
mergeam pe linia mare mergeam și făceam prietenie din casă în casă cerul ieșea pe coșuri se înnodau tristețile decolorate curcubeie noi vetre în care mereu coceam ceva eram buni și eram albi ca niște...
