Poezie
și munții de zăpadă ne invidiau
1 min lectură·
Mediu
mergeam pe linia mare
mergeam și făceam prietenie
din casă în casă cerul ieșea pe coșuri se
înnodau tristețile decolorate curcubeie
noi
vetre în care mereu coceam ceva
eram buni și eram albi ca
niște pâini de la părinți
mâinile atingeau inimi
atingeau buze atingeau
bătrânii ne priveau dus-întors viața lor prin
suflete erau aburi și
vis un rozariu de oameni pe brațul satului eram
multe nădejdi fragede clipe
de bucurie nu cunoșteam distanța
cineva a rupt șiragul
ne-am împrăștiat prin lume
(29 dec. 2012)
023.270
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ottilia Ardeleanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 85
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Ottilia Ardeleanu. “și munții de zăpadă ne invidiau .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ottilia-ardeleanu/poezie/14020911/si-muntii-de-zapada-ne-invidiauComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Nelu!
Fie ca șiragul să se refacă mereu!
Mulțumesc pentru bucuria de a trece prin ninsoarea infernală...
Fie ca șiragul să se refacă mereu!
Mulțumesc pentru bucuria de a trece prin ninsoarea infernală...
0

Întotdeauna cineva rupe șiragul, fie să-l refacă alți și alți copii. Măcar bucuria asta să ne rămână.
La mulți ani, Otti!!