"viața în prag de iarnă" – 20917 rezultate
0.03 secundeMeilisearchtina
Sunt un fir de praf in oceanul Vietii. Nu sunt rau dar nici foarte bun. Ma invart si eu in jurul unor idealuri, fac parte din jocul unor destine umane, simple sau complexe, sunt uneori trista ca nu pot face tot ce imi propun dar si fericita sa simt blandetea Soarelui, briza marii sau crudul verde al firului de iarba. Ii ascult pe toti, incerc sa inteleg, sa iert sau sa ma bucur. Nu-mi place forfota sociala de a fi in fata, prefer discretia, sinceritatea si iubirea pentru aproapele tau. Cred intr-un Dumnezeu atotputernic care ne vegheaza si ne indruma prin instinctul nostru. Imi plac lucrurile profunde, serioase, cladite cu truda si intelepciune. Imi place tacerea si anonimatul in viata atunci cand ajuti pe cineva. Urasc minciuna, lipsa de respect fata de valori si prostia afisata. Sunt un om care incearca sa fie OM... Viata mea e ca si a Dvs. sau a altora. Cu bucurii, necazuri sau vise. Vreau sa dau ce am in plus in mine, dar sa si primesc de la DVS., sa provoc si sa fiu provocata, cu...
21 poezii, 0 proze
Jan Neruda
Jan Nerudajan Neruda s-a născut în Praga, Boemia, la 9 iulie 1834, fiu al unui băcan care a trăit în Malá Strana( Lesser Quarter) o regiune din Praga. Dupã ce studiază filozofia și filologia, el a lucrat ca profesor până în 1860, când devine ziarist liber-profesionist poet și scriitor. El a fost unul dintre reprezentații cei mai importanți ai realismului ceh. În lucrările sale, Neruda, promovează ideea de renaștere a patriotismului Ceh. El a participat la toate luptele culturale și politice ale generației sale. Neruda, pe lângă poezie și proză, a scris și satire despre micii burghezi din Praga. De asemenea, împreună cu romancierul și scriitorul Ellis Peters, a lucrat la o colecție de povestiri scurte, care au fost traduse și în engleză în 1957, Povídky malostranské (Tales Little Quarter). Poetul Chilean Neftalí Ricardo Reyes Basoalto( Pablo Neruda) și-a luat pseudonimul după Jan Neruda. Jan Neruda se stinge din viață la 22 august 1891 la Praga…
5 poezii, 0 proze
Harry White de Danciu
din Prefață lui Ștefan Doru Dăncuș la cartea: Sânt pentru ca Este Harry White de Danciu s-a născut într-o lume a lacrimei terestre, satul Trestia din Maramureș. Acolo unde copilăria nu se pierde niciodată pe ulițele satului pline de praf, în luna când florile se rup din mugure prevestind învierea lui Isus. S-a risipit în parfumul universului, cu o chitară adesea sub braț, trecănd trist pe străzile întunecate ale unui oraș din România. Un steag, o mașină de tors, o lampă de mină, o piatră de la Chiuzbaia și alte câteva obiecte rustice, reprezintă pentru el zestrea româneascăa printre străaini. Dacă ar fi judecat după acestea, nu poate fi considerat un om bogat; în rest își trăieste viața pentru a putea răspunde la căteva întrebări esențiale pe care și le-a pus. Imaginea lui este mereu aceiași din vremea când a fost învățător în lumea copilăriei sale, pentru că nu există nicăieri pe pămănt un tablou mai frumos decăt acel al întoarcerii Învățătorului. Cartea de față (Sânt pentru ca Este)...
0 poezii, 0 proze
Alexandru Pintescu
Studii liceale la Baia Mare. Absolvent al Facultãtii de drept si al Facultãtii de filozofie din cadrul Universitãtii \"Babes-Bolyai\" din Cluj-Napoca. În timpul facultãtii a fost redactor la revistele Echinox si Viata studenteascã. Ca avocat în Satu Mare a participat la un stagiu de pregãtire în domeniul drepturilor omului. A predat la Colegiul de Drept al Universitãtii Baia Mare. Este redactor fondator al revistei Poesis. Redactor la revista Unu. Membru al Uniunii Scriitorilor, Asociatiei Scriitorilor Profesionisti, Societãtii Ziaristilor din România si al Academiei de Stiintã, Literaturã si Artã din Oradea. Volume publicate (selectiv): Colocviile vântului, Ed. Albatros, 1985; Euthanasia, Fundatia Poesis, 1991; Ierarhiile pergamentelor, Ed. Panteon, 1995; Recife, Ed. Helicon, 1996; Radiografia zãpezii, Ed. Helicon, 1997; Poeta artifex, Ed. Helicon, 1997; Hibernia, Ed. Vinea, 1999; Enclave, Ed. Axa Botosani, 2000 (versuri)....
1 poezii, 0 proze
Gustav Meyrink
Gustav Meyrink (19 ianuarie 1868, Viena, Austria – 4 decembrie 1932, Starnberg, Bavaria) este un clasic al literaturii austriece și universale, intens preocupat de științele oculte și de parapsihologie. Este fiul nelegitim al unui baron și al unei actrițe de la curtea Bavariei. Până la vârsta de treisprezece ani a trăit la Munchen, unde a urmat școala primară, apoi la Hamburg o scurtă perioadă de timp și douăzeci de ani la Praga, unde a ajuns împreună cu mama sa în 1883 și unde, nouă ani mai târziu, a trăit un eveniment cu rol providențial în viața lui: la douăzeci și patru de ani, când se pregătea să-și pună capăt zilelor, a auzit pe cineva strecurându-i pe sub ușă o broșură cu titlul "Viața după moarte". Șocat de această coincidență dramatică, a început să fie interesat de literatura ocultă și să studieze teosofia, cabala, sofiologia creștină și misticismul oriental. Rezultatele acestor studii apar în toate operele sale. A fost de asemenea membru al Hermetic Order of the Golden Dawn...
2 poezii, 0 proze
Florin Vasiliu
Florin Vasiliu s-a născut la 11 martie 1929 în județul Botoșani și s-a stins din viață la 23 septembrie 2001 în municipiul Piatra-Neamț. A absolvit Facultatea de Chimie Industrială (1951) din cadrul Institutului Politehnic Iași. A avut o activitate profesională prodigioasă în cadrul Ministerului Apărării Naționale și al Ministerului Industriei Chimice, la Institutul de Cercetare și Proiectare în Industria Celulozei și Hârtiei și la Oficiul de Control al Mărfurilor, precum și în Inspecția de Stat a Calității. Pensionat în 1989, după Revoluție și-a reluat activitatea, în calitate de expert și lector în ingineria calității la Asociația Română pentru Calitate și lector la Universitatea Pro Humanitas din București. În cadrul carierei sale științifice a participat la simpozione internaționale la Paris, București, Praga, Brașov, Pekin, Pyongsang și la schimburi științifice în Franța, Polonia, Japonia, Italia, Bulgaria, China, Egipt, Coreea, Finlanda, Cehosovacia,Germania. De la debutul din...
5 poezii, 0 proze
Rainer Maria Rilke
- s-a nascut la 4 Decembrie 1875, la Praga, ca fiu al lui Iosif si Sophia - 1886 – bursier de stat la Scoala Militara Reala Inferioara din St Polten. Divortul parintilor - 1890 – Scoala Militara Reala Superioara Mahrisch-Weisskirchen - 1891 – termina Scoala Militara, frecventeaza Academia Comerciala din Linz - 1892- pregateste bacalaureatul in particular, la Praga - 1894 – Apare Leben und Lieder (Viata si cantece) - 1895 – Bacalaureat. Studiaza la Praga Istoria Artei, Filozofie si Literatura. Apare Larenopfer (Ofranda Larilor) - Studii la Unversitatea din Munchen - 1896 – Advent, Am leben bin (De-a lungul vietii), Weg-Warten (Cicori de vara) - 1900 – vizita la Tolstoi, la Jasnaia Poliana. Ii apare “Povestiri despre bunul Dumnezeu” - 1902 – apare “Cartea imaginilor” – poezie din 1898-1901 - 1905 – apare “Ceaslovul” - 1906 – apare “Povestea de dragoste si de moarte a stegarului Cristoph Rilke” “Requiem. “Poezii din tinerete” - 1910 – apare “Insemnarile lui Malte Laurids Brigge” - 1914 –...
303 poezii, 0 proze
Luana Craciun
O viata in zig-zag.
11 poezii, 0 proze
Tinca Mihai-Paul
Am mușcat viața în zori, Ș-am început a o îngurgita Cu grele, veselii, dragi fiori, Ce azi, încep a-i cam uita! Vă salut dintre memorii, Din viitoarele clipe de trăit, Īntr-un prezent cu molii, Cu mult-putin de lămurit!
382 poezii, 0 proze
Mădălin Farcaș
Nu sunt genul care să-și vândă viața în cuvinte frumoase. O trăiesc, o desfac, o înțeleg pe bucăți — uneori prea bine. Am învățat mai mult din nopți decât din zile, mai mult din greșeli decât din oameni. Nu caut sensuri complicate, dar nici nu mă mulțumesc cu minciuni simple. Simt mult, spun puțin. Observ tot, dar aleg ce contează. Nu sunt pierdut — doar în proces. Nu sunt rece — doar atent unde mă risipesc. Dacă mă înțelegi, bine. Dacă nu… nici nu trebuie.
4 poezii, 0 proze
viața în prag de iarnă
de FLOARE PETROV
pe altare de dor lăcrimând, doar amintirile mai alină rănile adânci, când timpul frământă visuri istovite, în cumpăna vieții orfană, precum stupul rămas fără albine. uitând îndoiala ascunsă în mine,...
meandre-50
de viorel gongu
Meandre -50- prin grădină Ana și-a pus un nou disc. Muzica Cenaclului Flacăra se derula cu zgomotul acela de fond, al tinerilor care cântau odată cu interpreții. Din când în când Adrian Păunescu tuna...
La margine de lume
de Lory Cristea
Mă fulgeră în sânge ca o rană Sfințenia zăpezii peste noi Și vreau să vă declar în prag de iarnă Că mi-e la fel de drag și dor de voi. Nu mă străbate vreo apoteoză Nici nu mă-nșel că albul ar fi gri...
Reverie la gura sobei
de Constantin Popa Istrițeanu
Flacăra din sobă e pe sfârșit Jarul din roșu s-a înnegrit Timpul și el, în loc pare că s-a oprit Doar gândul hălăduie singur Prin nevăzute depărtări Undeva, dincolo de zări Zburând peste hotare și...
Urare la fereastra sufletului
de Maria Prochipiuc
Azi am observat că din inma mea au crescut spini, dar ce este mai interesant e că s-au înfipt adânc în pământul trupului meu pentru a naște iubire, doar pentru tine cititorule! Știu eu dacă reușesc...
...finisch!
de nicu brezoianu
14 decembrie ,,…ascultă cum ninge-decemvrie!,, N-am nici un chef. Luminițele multicolore care au împânzit Þara, colindele arhicunoscute, deja desacralizate, repetate nonstop și monoton, mai mult mă...
Am fost mâna dreaptă a lui Ceaușescu
de Mihai T. Ioan
EPILOG Tocmai se pregătea să pună piciorul pe scara elicopterului, cînd s-a întors spre mine și mi-a spus cu o voce plină de regret: - Iartă-mă nu pot să te iau cu mine, nu este loc decît pentru doi....
Cerneală de lacrimi
de Romulus Câmpan Maramureșanu
Mă simt în prag de iarnă absolută, Un jeg dintr-o copaie, nespălat, Un monument de excelență, mută, Lipindu-se de viață, disperat. Am căutat, din poartă-n poartă, Menirea băncilor cu praf de tei, Și...
Du cote de chez Salieri
de Octavian G. Mustafa
Du côté de chez Salieri Motto: “Elementul care direcționează psihoza, dându-i forța covârșitoare și metamorfozând-o în ceva abisal, este similitudinea cu unul dintre factorii notorietății. Astfel,...
casa păpușilor
de Macovei Costel
hai să ne jucăm de-a mama și de-a tata viața m-a învățat să-mi păstrez fiecare mască chiar dacă nu o mai folosesc niciodată și camera s-a transformat într-o casă de păpuși plină de chipuri fără viață...
