"urină de vulpe" – 1760 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
ICIon Chiric
Ion Chiric (n. 28 iulie 1940, com. Gohor (jud. Galați), d. 8 mai 1999, Galați) a fost un poet și prozator șaptezecist, de asemenea jurnalist și editor. A practicat în poezie un neomodernism discret, preocupat de metafizic, fără stridențele manieriste ale perioadei anilor '70. A condus cenaclul "Ștefan Petică" și, după 1989, editura gălățeană "Porto-Franco" și revista omonimă. Studii: Școala Generală Nr. 1 Gohor; Școala Profesională Siderurgică Nr. 1 Galați (1954-1957); Liceul "Al.I. Cuza" Galați; Institutul Pedagogic Galați - Facultatea de Filologie (1966) Activitate socio-profesională: muncitor la Uzina Laminorul de Tablă Subțire Galați; corespondent al cotidianului "Scânteia tineretului"; director al Editurii "Porto-Franco" Galați (din 1991); întemeietor al revistei de cultură și al editurii "Porto-Franco"; președinte al Societății Scriitorilor "C. Negri" Galați Afiliere: membru în Consiliul Național al Uniunii Ziariștilor Profesioniști; membru al Societății Scriitorilor "C. Negri"...
1 poezii, 0 proze
VBValeriu Bârgău
Valeriu Bârgău n. 7 martie 1950, d. 3 ianuarie 2006 Poet, prozator, publicist și editor. Membru al U.S.R. din România din 1980. Membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, 1991. A fost ales președintele Asociației Scriitorilor din județul Hunedoara, 2004. Volume publicate: „Floarea soarelui”, Ed. Cartea Românească, 1978; „Alfabetul straniu în care vă vorbesc”, Ed. Cartea Românească, 1980; „Tulburarea naturii”, Ed. Facla, 1982; „Plantele din fereastră”, Ed. Albatros, 1984; „Noima de aur”, Ed. Cartea Românească, 1986; „Sfârșitul lumii”, Ed. Călăuza, 1992; „Apocalipsa după Valeriu”, Ed. Helicon, 1996; „Alfabetul straniu”, Ed. Cartea Românească, 2005, antologie. Romanele: „Semne particulare”, Ed. Facla, 1998; „Utopia profesorului Dunca”, (împreună cu N. Chirica) la Ed. Eminescu, 1986. Recenzii: „Generația ’80: Precursori & urmași”, Ed. Călăuza, 1999. Cărți de reportaje: „Jurnal de uzină”, Ed. Cartea Românească, 1981; „Steaua de pământ”, Ed. Eminescu, 1985; „Directorul de...
1 poezii, 0 proze
Mircea URIAN
Născut la 07.02.1947 în municipiul Dej, județul Cluj. Absolvent al Facultății de filologie-Universitatea din Cluj-Napoca, promoția 1970,în prezent profesor de limbă franceză la Colegiul Economic «Partenie COSMA» din Oradea. Căsătorit, 4 copii.
3 poezii, 0 proze
SRSorin Rus
Am absolvit in 1988 Facultatea de Matematica si Fizica din Cluj-Napoca. sectia informatica. Am lucrat de la absolvire ca informatician, intai intr-o uzina, iar din 1991 in cadrul unei banci. Sunt casatorit din 1989, sotia e medic, avem un copil din 1996. Iubesc poezia, muzica, filmele.
26 poezii, 0 proze
NPNikolaus Rudolf Pilly
Președinte al Forumului Democrat al Germanilor din România, organizația locală Călan Autor a nenumărate articole în domeniul tehnic, studii monografice, poezii, proză și cântece. Publică regulat în presa de limbă Germană. Este cunoscut ca fiind printre puținii din țara noastră care cântă la fierăstrău. Cântă la acest "instrument" din 1952 Semnează cărțile: Punerea corectă în funcționare a furnalelor Romanțe noi pe teme vechi cât lumea (vol. I, II, și III) Lieder Strausschen Heinen in Fruhling Zündet an ein Licht Rose Im Schnee Einsamkeit Volume colective: Funcționarea furnalelor cu intensitate de ardere mărită(autori: N. Pilly, I. Stoicoi) Uzina "Victoria" (1970 - 1980) (autori: N Pilly, D Frentoni) Din istoria siderurgiei românești (autori: I. Tripsa, A. Alexandrescu, I. Barbu, O. Hatarescu, Șt. Olteanu, N. Pilly) Nikolaus Rudolf Pilly a reușit să îmbine metalurgia și arta, făcând ferăstrăul să cânte. Deși născut în Călan, Nikolaus Pilly a trăit marea parte a vieții sale în Reșița....
10 poezii, 0 proze
VPVictor Potra
11 iulie 1969, născut, nu făcut, totuși neîntrebat noiembrie 1969, botezat ortodox, categoric neîntrebat 1972, prima (și ultima) rugăciune - Înger, îngerașul meu 1976, ochelari, moment de cotitură în evoluția mea... 1978, cărți de popularizare științifică, Uzina Aqua, Uzina Terra, Uzina Cosmos... Ai mei credincioși dar iubitori. 1981, ateism. Dezbatere în familie, patriarhul tolerant (G. Potra) "L-o lumina..." 1986, furcile caudine. Biologie nu, filozofie-istorie nu, nici măcar istorie... Politehnica. Meditații. 1987, TCM, dar mai întâi armată. 15 Noiembrie 1987 – așteptăm cu arma la picior să împușcăm ceva. Nu știm ce, dar împușcăm cu entuziasm. Educație politică. 1989, decembrie, Televiziune, degeaba. 1990, aprilie – mai, Piața Universității, iunie, trei zile pe stradă, alegeri. Sfârșitul politicii. 1993, Filosofie, speranțe mari. Creativitate versus dresaj. Despărțirea de ateism. 1996, despărțirea de cultură. Vreau. Acum. Mass-media. 1999, patron. Începe o lungă degradare...
194 poezii, 0 proze
Garabet Ibraileanu
Teoretician al curentului poporanist, critic literar si romancier, se naste la Tg. Frumos, Iasi. Obtine reyultate exceptionale la invatatura, atât la gimnaziul din Roman, cât si la Liceul \"Codreanu\" din Bârlad. Este apoi student al Universitatii din Iasi si al Scolii Normale Superioare, profesor la Universitatea ieseana, Facultatea de litere. Critic literar de mare valoare, patrunde adânc in operele scriitorilor. Volume reprezentative: \"Scriitori si curente\", \"Opera literara a d-lui Vlahuta\", \"Note si impresii\", \"Scriitori români si straini\", \"Studii literare\". E unul dintre temeinicii cunoscatori ai operei eminesciene. Remarcabila e sinteza \"Spiritul critic in cultura româneasca\" (1909). Ne-a mai lasat o serie de cugetari \"Privind viata\" si un roman analitic \"Adela\" (1933), care a fost reprezentat pe scena si ecranizat. Se stinge in 1936 la sanatoriul \"Casa Diaconeselor\" din Bucuresti. Urna cu cenusa disparutului e depusa la Cimitirul Eternitatea - Iasi.
1 poezii, 0 proze
HAHogiu Adrian
11. 11. 1987 Nascut, crescut in comuna Prundu Bargaului din Jud. Bistrita Nasaud. Montaniard inrait in timpul liber iar peste saptamana inginer in uzina, inhaland praful societatii. Ma mai puteti cauta pe http://raportdetura1.blogspot.ro/ sau adrianhogiu@yaho.com
116 poezii, 0 proze
urină de vulpe
de Vasile Munteanu
de ce se strânge acest arici mă întreb nu vreau să-i fac nici un rău probabil că dacă ar înțelege inutilul ar întreba cât este ceasul și cât mai durează până când pleacă monstrul acesta de tablă...
Anotimp
de Gellu Naum
Pentru a nu știu cîta oară cerul încăpea în botul unui pui de vulpe Eu ședeam pe o scară de ciment cu niște cărăbuși pe față o floare galbenă se legăna o scorbură se adîncea pe cînd la poartă...
Blestemul
de Dumitru Sava
Mulți se întreabă ce s-o fi ales de cainii Londrei. Nu, nu câinii, ci cainii! Descendenții acelei făpturi biblice, rod al împerecherii adulterine dintre prima femeie și o reptilă. Suntem tentați să...
Să ne iubim, chera mu
de Mircea Cărtărescu
să ne iubim, chera mu, să ne iubim tujur că mâine vom fi pradă inundațiilor, surpărilor de teren, bețiilor crâncene, că mâine un ieri cu labe de păianjen de fân îți va umbla în cârlionții de flori ai...
Să ne iubim, chera mu
de Mircea Cărtărescu
să ne iubim, chera mu, să ne iubim tujur că mâine vom fi pradă inundațiilor, surpărilor de teren, bețiilor crâncene, că mâine un ieri cu labe de păianjen de fân îți va umbla în cârlionții de flori ai...
Să ne iubim, chera mu
de Mircea Cărtărescu
să ne iubim, chera mu, să ne iubim tujur că mâine vom fi pradă inundațiilor, surpărilor de teren, bețiilor crâncene, că mâine un ieri cu labe de păianjen de fân îți va umbla în cârlionții de flori ai...
Să ne iubim, chera mu
de Mircea Cărtărescu
să ne iubim, chera mu, să ne iubim tujur că mâine vom fi pradă inundațiilor, surpărilor de teren, bețiilor crâncene, că mâine un ieri cu labe de păianjen de fân îți va umbla în cârlionții de flori ai...
Să ne iubim, chera mu
de Mircea Cărtărescu
Să ne iubim, chera mu să ne iubim, chera mu, să ne iubim tujur ca mâine vom fi pradă inundatiilor, surpărilor de teren, betiilor crâncene, ca mâine un ieri cu labe de păianjen de fân îti va umbla în...
Să ne iubim, chera mu
de Mircea Cărtărescu
să ne iubim, chera mu, să ne iubim tujur că mâine vom fi pradă inundațiilor, surpărilor de teren, bețiilor crâncene, că mâine un ieri cu labe de păianjen de fân îți va umbla în cârlionții de flori ai...
Șotron
de Julio Cortazar
(...)Cu Maga vorbeam despre patafizică pînă ne săturam, pentru că și ea pățea la fel(și poate că întîlnirea noastră era tocmai asta și multe alte lucruri tainice ca fosforul), cădeam necontenit în...
Desmoșteniții
de Nicolae Beldiceanu
Cît văd ochii peste lanuri, pentru cine ară pluguri, Pentru cine sapă aur felurite meșteșuguri? Mult folos aduce munca - e prielnică oricui; Și cu toate-acestea-n lume nu e bine, pace nu-i... Azi, cu...
fetiș
de Leonard Ancuta
Pizda ei miroase a moarte. Miroase ca o viață uriașă acumulată acolo, strangulată brusc sau căsăpită cu satîrul, miroase a ființă desființată, miroase a sublim, ca o stea moartă pe cer de mii de ani,...