"undeva acolo în suflet frunze" – 20085 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
MSMarschall / Negru Simona
mă aflu într-o stare de dilemă, pagina voastră m-a luat prin surprindere, apărând la momentul oportun... întodeauna am dorit intâlnirea cu virtualul pe meleagurile fanteziei, dorința mea împlinindu-se abia acum... sunt rătăcită de o veșnicie pe undeva între starea reală a banalității și cea imaginară a lumii sufletului, acolo unde timpul își pierde din nimicnicia lui... stau și ascult geamătul neauzit al universului și când mă întorc, nu văd decât goana cotidianului... mă împiedic, mă ridic, mă lovesc, dar nimic nu se schimbă, nici măcar nu se produce o reverberație a apei prezentului, imobilitatea asta mă omoară, așa că încerc să las și eu o dâră cât de mică în lumea diafană a fanteziei...
55 poezii, 0 proze
Alexandru Ciobanu
Părinții, Ion și Ecaterina, oameni obișnuiți; s-au întâlnit și s-au plăcut. După un scurt circuit de câțiva ani, fiecare a mers pe drumul lui. Din flamă, M-am născut eu, la 27 ianuarie 1947 în București. Am avut o copilărie minunată, la bunici. Minunată copilărie am avut, undeva într-un ținut neiubit de nimeni, fiindcă era prea departe de toți. Un ținut pe care toate administrațiile l-au ignorat fiindcă le era peste mână. A fost pe rând când de Vlașca, când de Teleorman, când de Videle, când de Alexandria, cand de Giurgiu, dar nu s-a lipit nicăieri și a rămas pe loc. De oriunde ar fi venit banii bugetari până acolo se terminau. Acolo nu era asfalt, nu era canalizare, nu era electricitate; apa și-o scotea fiecare de lângă casă, ca să-i ajute circuitul în natură. De acolo lumea pleca, dar eu veneam. Acolo nimeni nu se întoarcea fiindcă peste tot era mai bine. Era un fel de never land, dar era nevărlendul meu, pe care îl iubesc și acum. Un nevărlend la 65 de kilometri de București. Acolo...
66 poezii, 0 proze
T(Tanasiu Radu (Radhucu)
De foarte multe ori ne imaginam ca suntem undeva unde nu am fost niciodata si chiar ne simtim bine dar de si mai multe ori ne dam seama ca acolo este foarte posibil sa nu ajungem niciodata!
18 poezii, 0 proze
IBIoan Barb
Locuiesc undeva în România. Fost jurnalist, fost (cu inima) revoluționar, fost visător, fost soldat, fost ...
91 poezii, 0 proze
IBIleana Popescu Bâldea
Născută undeva, în urmă, la o dată imprecisă, în mai multe locuri deodată... Absolventă a Facultății de Medicină. Poezii și eseuri scrise în diverse reviste ale vremii. Cărți publicate: "Și totuși...happy-end" - roman, "Tu nu știi cum plâng fluturii" - poeme. Membră a Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România Mă-ntreabă lumea câte zile am. Plec capul. Regret că sunt mai mare. Dar port în suflet tot ce mi-e mai drag- copilăria mea zâmbind din buzunare. Mă-ntreabă lumea pentru ce-s aici. Ridic din umeri, parc-aș fi năucă. Și-mi amintesc, oftând, că nu mai pot trăi în mine doar cu o nălucă… Mă-ntreabă lumea de ce așa târziu îmi cânt “ păgân” aducerile-aminte. Acum am timp. În mine. Pentru gând. Acum mi-e slobodă iubirea din cuvinte. Mă-ntreabă lumea câte zile am. Ridic din toamnă, parcă, a plecare…. Îndrept timid o marți… către o joi… și las un vis de dor în fiecare!
405 poezii, 0 proze
Nikolai Erdman
A inceput (undeva in jurul anului 1920) prin a scrie satire si momente vesele pentru cabareturile Moscovei. Debutul dramaturgic are loc in 1925, cand piesa \"Mandatul\" se joaca in capitala rusa, marcand, conform criticii din epoca, nasterea unei noi scoli teatrale. Capodopera sa, Sinucigasul, o comedie amara, reflectand drama stalinizarii, este interzisa in 1932 si nu se mai joaca decat dupa 1987. In 1933, Erdman este arestat si exilat, pentru trei ani, in Siberia. De la eliberare pana la moartea sa, in 1970, dramaturgul a scris scenarii de film, adaptari pentru teatru si librete de opereta. In schimb, piesa a repurtat un real succes pe Broadway iar, dupa 1990, intr-o punere in scena semnata Cornel Mihalache, cu un Horatiu Malalele magistral in rolul principal, a fost una dintre cele mai reusite reprezentatii din lumea teatrului romanesc.
1 poezii, 0 proze
VAVicol Alina
cineva de undeva
11 poezii, 0 proze
GLgeorge lupascu
M-am nascut undeva prin Bucovina, in vremuri in care omenia era un concept mult mai bine definit la modul practic, decat acum. Restul,am sa va spun altadata,ca pe un fel de poveste la gura sobei,intr-o iarna,ca acele de care-mi amintesc ca erau in anii copilariei mele.
64 poezii, 0 proze
DPdan pintican
am crescut undeva,la confluenta dintre dulcele aer traditional de la tara si strictetea impusa de parintii mei. refugiul meu divin era imbratisarea mirosind a busuioc a bunicii mele.dinsa ne priveste acum din neantul fara dureri al celor buni si drepti. am absolvit un liceu cu profil filologic(Ady- Sincai,Cluj-Napoca).actualmente, activez ca si director-executiv in cadrul unei firme de constructii. am inceput sa valsez pe aleile poeziei inca din scoala generala.prima poezie a fost in limba franceza.in liceu, la cererea colegilor, scriam poezii pe care ei le foloseau ca si arme redutabile in campaniile lor de cucerire a fetelor. paradoxal e ca eu nu am reusit niciodata sa fac "cuceriri" cu ajutorul poeziilor mele.am publicat o singura data citeva poezii in ziarul NATIONAL(septembrie 2001) si am fost invitat la doua emisiuni radiofonice, avind ca tema poezia de dragoste, pe postul de radio RENASTEREA(redactor Flavia Teoc). din pacate, scriu cam rar.dar,fara a-mi cauta scuze, cred ca...
9 poezii, 0 proze
curta laura
sunt o fiinta de undeva din marele judet cluj. sunt in permanenta cautare de frumos si bine... vreau sa zbor si evident, fac asta prin ceea ce scriu...
1 poezii, 0 proze
undeva acolo în suflet frunze
de COSTACHE ANCA MARGARETA
frunzele respiră praful gândurilor, libertatea de a mângâia cerul în țarcul acesta uman e o cafea dulce peste pânza de lacrimi. amorțeala trupului, tulburată de adierea fantasmelor, se schimbă în...
Oprește orașul…
de Ioan Stoenica
Erau undeva în centrul orașului. Era un oraș mare, cu multe mașini, mulți oameni, gălăgie, aer închis și poluat… Și stăteau jos, acolo în centru. Și ascultau. Câteva rațe, doi pescăruși… și apa. Se...
Ecouri de mandolina (15) - O zi de vis
de Viorel Darie
După logodna surorii sale, Cristina simți parcă ceva neliniști în suflet. Văzuse cum Roberta trebuia să se mărite cu un om ales de părinți, om pe care fata nu l-ar fi ales niciodată, dacă i se cerea...
Iulian Cimpoesu și soarele care-i desenează umbra pașilor
de Maria Prochipiuc
Daniela Luca fugi gândule rămâi suflete aleargă-n idee așternut în semințe prefă-te-n pântecul înfrunzit răsari în pământul sfințit de smochin ambrozie-n viață fugi gândule rămâi suflete trece-ți...
ILUZIA DIN VIS
de condrut elena angelica
" Cand inserarea va bate la geamul tau, sa nu o alungi, Chiar daca iti este teama, ea nu iti va face niciun rau. Te va primi in intunericul ei rece si gol ca pe o fiinta de fosfor, ca pe o stea...
Însă în spate și în dragoste nu te mai întorci niciodată
de Iulia Elize
Joaca cu inima este un pumn de grăunțe de porumb cu care îți hrănești păsările sunt foarte flămânde pe acolo au nevoie de oameni așa cum oamenii nu au nevoie decât de mătase poate ești o prințesă și...
poveste fără sfârști...sau mă rog, ceva în coadă de pește
de isabela barzoaga
Yupyyyyy! Mi-am pierdut inima, numai am pic de sensibilitate în mine, nimic nu mă mai impresionează sunt un robot care judecă totul la rece, direct prin creier! Dar despre asta dragi copii vom...
Două monologuri
de Prostire Nadina
Eu: undeva pe acest pământ asemuit cu un glob, există un copac de aceeași vârstă cu mine. El în fiecare zi își întinde crengile spre soare precum eu mâinile spre zeii gândurilor mele. Crește în...
Lui Michel, toamna albă a Lunii
de Alina Manole
motzoaca acum când îți scriu te mângâi pe cuvinte învelit ți-e sufletul într-o blană de pisică și toarce uită azi de moarte pe tine nu te va atinge s-a închis în labii de scoică și plânge brown sugar...
propriu-mi carusel (XXIV)
de Vali Nițu
Schițez un început de zâmbet. E ca un mugure din pomul cu trunchiul meu, frunzele și fructul tău. Este unul al iubirii, cuprins în verticala unui mers, lin și apăsat, durat în cuvinte adevărate, iar...