"undeva în mine tu încă mai speri" – 20085 rezultate
0.06 secundeMeilisearch
AAAlin Avram
...sunt o amagire a mea pentru ca alerg in dreapta si in stanga printre carti,intocmai ca un copil printre jucarii..nu ma pot axa!...mi-am gasit domeniul, insa tot inot intr-o vastitate a posibilelor “sine”..cine sunt eu?, cum sunt eu?...sau pe unde voi fi?, cum voi fi?, cine voi fi?.....prea multe intrebari pt prezent…nu-i bine sa constientizez unde ma aflu, caci ma dezamagesc, insa in acelasi timp nu ma pot opri din a ma compara pe MINE cu cei din jur…ori mai bine zis PE CEI DIN JUR cu mine?......mai bine neg toate intrebarile si cu ochii inchisi, necontientizand deci, voi ajunge UNDEVA... Insa, in cine ma incred eu in drumul asta, cand nu ma cunosc nici macar pe mine atat de bine, incat sa ma indrept spre UNDEVA.. ..cea mai importanta persoana din viata mea voi fi EU..cand voi avea deosebita onoare de-a face cunostinta cu MINE! Iei in deradere intrebarile adresate mie personal? Da, da, tu- cititorule! Tie iti vine a rade? Dar tu prietene, intreaba-te in sinele tau, si-apoi rapid...
79 poezii, 0 proze
IBIleana Popescu Bâldea
Născută undeva, în urmă, la o dată imprecisă, în mai multe locuri deodată... Absolventă a Facultății de Medicină. Poezii și eseuri scrise în diverse reviste ale vremii. Cărți publicate: "Și totuși...happy-end" - roman, "Tu nu știi cum plâng fluturii" - poeme. Membră a Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România Mă-ntreabă lumea câte zile am. Plec capul. Regret că sunt mai mare. Dar port în suflet tot ce mi-e mai drag- copilăria mea zâmbind din buzunare. Mă-ntreabă lumea pentru ce-s aici. Ridic din umeri, parc-aș fi năucă. Și-mi amintesc, oftând, că nu mai pot trăi în mine doar cu o nălucă… Mă-ntreabă lumea de ce așa târziu îmi cânt “ păgân” aducerile-aminte. Acum am timp. În mine. Pentru gând. Acum mi-e slobodă iubirea din cuvinte. Mă-ntreabă lumea câte zile am. Ridic din toamnă, parcă, a plecare…. Îndrept timid o marți… către o joi… și las un vis de dor în fiecare!
405 poezii, 0 proze
Bivol Vasile
Si numai pentru ca: Departe-n lumea suferintei traiesc cu dorul meu pustiu, azi nu mai stiu ce-i suferinta, fericirea...mi-e dor de tine atata stiu.... Fericirea a intrat în viata mea, o data cu tine...inainte... clipele de tristete, de neliniste, îmi invadau gandurile... ma dominau...acum suferinta s-a încheiat...tu esti langa mine si este de ajuns sa te simt aproape, sa stiu ca ma iubesti pentru a fi o persoana fericita...tu esti acea parte din viata mea care lipsea...acum ca te-am gasit, simt caldura dragostei tale care ma poarta undeva, sus, departe... spre al noualea cer...iti multumesc ca existi... Tu esti cantecul care ma adorme noaptea, vocea ce-mi mangaie tristetea, vantul ce-mi rasfata pielea, o ultima silaba pe care vreau sa o rostesc înainte de a visa si... primul meu gand...Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta cu tine, nu mi-as dori alta, o clipa sa ma privesti, sa ma saruti, sa ma atingi...vreau ca tu sa reprezinti visele mele, vreau ca tu sa fi motivul pentru care...
0 poezii, 0 proze
CGCristina Grigore
Eu si copac imbatranind… Undeva In mine, Zac lucruri nespuse: Credinta, Echilibrul, Efemerul, Evadarea, Gustul sangelui, Haosul. Eu. Aspiratii Si aceasta seara trista Imi pun masca de femeie Resemnata Si incep aceasta scrisoare Catre El: Eu Si copac Imbatranind...
28 poezii, 0 proze
FCFilip Razvan Constantin
În particular arhitect, în esența un visător neînțeles nici chiar de mine. Dacă undeva în univers ai putea atinge trupul timpului atunci încolo imi bate sufletul la unison cu mișcarea imperceptibila a unui ochi frumos. ABSTRACT
9 poezii, 0 proze
ESEla Solan
...toate au un sfârșit îmi spune tristețea eu zâmbesc mă dezbrac de mine cuvânt cu cuvânt rămân o rană în aerul viu mă gândesc poate ăsta e sufletul poate undeva în substanța lui ruginie mai e vreo sămânță de om neatinsă de șmirghelul lumii cineva a smuls o aripă și clipa s-a prăbușit cineva a crestat lumina și din ea s-a lățit o baltă de întuneric eu încerc să deslușesc în vociferarea lor seacă o zvâcnire de inimă sau câteva raze cu care să-mi leg rana dar nu găsesc bătrâne decat mâinile tale și curg înspre ele curg ca un râu spre ocean...
320 poezii, 0 proze
MDMonica Dinu
Gresesc mai mereu si ma impiedic in nimicuri,plang cand vad atata ura si atata ingnoranta in jurul meu...ce e mai rau...le pun pe toate undeva adanc intr-un locusor ...undeva in suflet...o suma de lovituri si de atacuri directe ma pot duce la o depresie crunta pentru ca asta sunt eu!In rest...ce se vede din mine:o fata vesela si sociabila ,deschisa sprea orice,plina,plina de viata.Urmeaza sa vedeti voi ce simt de fapt sub aceasta masca a fetitei mereu bine dispuse.
2 poezii, 0 proze
BBogdan
Sunt unul dintre cei "doua mii si ceva" de indivizi de pe acest site,ce isi posteaza cateva dintre scrierile lui,scriu pentru ca asa simt,traiesc din plin viata cu toate placerile si neplacerile ei,ma refugiez intr-un alt unghi undeva in partea neutra a realitatii,observ,analizez,refulez idei si "ma hranesc cu carti",savurez inteligenta unor genii(a celor care au murit de mult dar inca mai traiesc si astazi),nu caut celebritatea(ea singura te gaseste daca intr-adevar ai talent!),blestem ignoranta si stupiditatea unora si ma revolt asupra inculturii voite. Prefer "refugiul spasmodic in realitate" si nu doresc sa ma ascund in visuri,corespondez cu trecutul,ma lupt cu prezentul si conversez cu viitorul,las melancolia sa ma mangaie pe frunte si realitatea sa ma pocneasca peste ceafa! in rest...eu pentru mine,lumea peste mine si altii peste voi! Sa ne minunam de tot si sa ma bucur de mine!
6 poezii, 0 proze
MDMiruna Dima
1996-2000 Universitatea București, Facultatea de Litere *licențiat Este singurul element biografic care are vreo importanță aici. În rest, mă simt acasă doar printre cărți. Mi-aș dori să vină cineva într-o zi și să-mi dăruiască o bibliotecă de poveste, undeva, la malul mării. Dar cum aceasta este o utopie, bibliotecile publice sau personale îmi sunt de ajutor. Iar marea o găsesc ba în mine, ba în lumea din jur.
166 poezii, 0 proze
HCheghedus camelia
Am absolvit în 1990 Facultatea de Chimie-Fizică a Universității “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, în 2004 pe cea de Matematică-Informatică a Universității “Lucian Blaga” din Sibiu, și nu de puține ori mă întreb la ce-mi folosește... "Mă încăpățânez să caut fantomele în locurile cele mai vii, cele mai reale, cu certitudinea existenței lor, undeva între noi, lângă mine, aici sau aiurea, pe această stradă sau poate, chiar în această casă. E vorba de o relație între vii, între oameni care se caută cu disperare, care răscolesc înnebuniți mulțimile calme ca să se găsească, fără să aibă alt indiciu decât certitudinea existenței celuilalt, neavând unul despre altul decât vaga idee pe care exasperantele apariții înaintea întâlnirii le-o dau.” Gellu Naum kam997@yahoo.com
226 poezii, 0 proze
undeva în mine tu încă mai speri
de Laurențiu Belizan
cupola este un cer pe care acrobații încearcă să-l atingă frânghia o limbă de șarpe încep traversarea cu inima în mâini femeile și-au înnodat părul într-o plasă copiii au luat pe furiș resturile de...
Schimb de parteneri
de Stoian Matei
Personaje: Barbu George (Georges) – bogătaș, 25 ani Barbu Marinela (Mary) – Soția lui George, 23 ani Maricica – prietena Marinelei, 22 ani Lică – soțul Maricicăi, 27 ani Sineta – servitoare în casa...
Bătrânețile...
de Iulia Elize
În Casa mereu prea mare, pentru că nu are, în ea, destui nepoți, față de câți fii are Ciobanul, undeva drept pe prispă, șade, liniștit, trăgând dintr-o țigaretă cam tare, un bărbat; să aibă pe undeva...
Darul de Crăciun (2)
de Marian Malciu
... A reușit să articuleze cu greu câteva cuvinte, mai mult pentru a-și face cunoscută prezența în încăpere: - Săru' mâna doamnă, eu nu vream ca să... știți, am să plec... - Bună dimineața, băiatule!...
Scrisoarea Zilei care a venit... prea demult...
de dragos moldovan
Bună dimineața, bătrâne Domn. Spun \"dimineața\" pentru că deasupra înghețatului întuneric în care îmi târăsc existența a licărit, parcă, o sfioasă rază de lumină... Încă nu sunt sigur, dar sper,...
Vasilică și Pinocchio
de Ioan Stoenica
Vasilică era trist. Simțea o durere în suflet, ca și când ceva ar lipsi de acolo. Știa bine ce este, dar încerca să nu se gândească la asta, ca să nu îl doară și mai tare. Motivul pentru care îl...
Ana
de Emma Greceanu
Dimineața o găsi pe Ana ascunzându-se ca un copil ce tocmai făcuse o greșeală, cu plapuma străină trasă până peste ochi. Toată vraja nopții trecuse, iar ea se certa în gând cu sinele ei. De bună...
cum am ucis un cireș
de ioana negoescu
am inventat un înger și l-am așezat cu spatele la perete. apoi am scris despre asta și îngerul a încetat. peretele a rămas tot acolo în mine strălucind. azi am ucis un cireș. Ambulanțele sunt...
Urzici de post negru
de Iulia Elize
deschid ușa ochilor albaștri și verzi să se certe de fapt unul cu altul pe posesorul litaniei femeilor bătrâne le privesc năframele li se huruiesc ochii pe mine nu am nevoie de nimic din Biserică...
Oul primordial
de Somesan Sergiu
Oul primodial Sergiu Someșan Adam mă strigă de undeva de după o stâncă. Vocea îi era slabă nu atât din cauza distanței, cât mai degrabă din cauza spaimei. Dar de azi dimineață am avut timp să ne...