"un poem cât un testament" – 22528 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
MIMircea Ivănescu
Mircea Ivănescu (n. 26 martie 1931) este un scriitor, poet, eseist și traducător român contemporan. A absolvit în 1954 Facultatea de Filologie (secția franceză) a Universității din București. A fost, pe rând, redactor la Agerpres, la revista „Lumea”, la Editura pentru Literatură Universală și la revista „Transilvania” din Sibiu. De la volumul de debut din 1968 și până la versurile recente, incluse în selecția „din periodice și inedite” a antologiei de autor Poesii vechi și nouă (1999), de-a lungul a peste trei decenii, poezia lui Mircea Ivanescu a rămas egală cu ea însăși, atât în ritmul producerii, cât și în calitatea ei estetică. S-a spus despre el că e un poet „care nu încape într-o antologie” (Ion Bogdan Lefter). Titlurile volumelor sale de poezii sunt banale, puțin spectaculoase. A scris poeme despre personajul Mopete, numele acestuia conține o anagramă a cuvintelor poet și poem. Este considerat a fi unul dintre cei mai importanți poeți români contemporani și un pionier al...
40 poezii, 0 proze
CBCharles-Pierre Baudelaire
Charles Baudelaire a fost un poet francez (n. 9 aprilie 1821 - d. 31 august 1867), a cărui originalitate continuă să-i provoace atât pe cititorii săi, cât și pe comentatorii operei sale. Este considerat poetul care a revoluționat întreaga lirică franceză și europeană prin originalitatea volumului său controversat Les Fleurs du Mal (Florile răului"). Va avea o influență puternică asupra viziunilor poetice ale autorilor de mai târziu. 1821: Se naște la Paris, Charles Baudelaire. 1827: Moare tatăl său, care era cu 30 de ani mai în vârstă decât mama. 1828: Văduva Baudelaire se recăsătorește cu comandantul de batalion Aupick, un strălucit militar și diplomat. 1832-1835: Perioada de studii în Lyon, în garnizoana in care colonelul Aupick l-a trimis. 1836-1840: Perioadă de studii la Paris, încheiate cu un bacalaureat. În acest timp Baudelaire a frecventat Cartierul latin, atunci sediul artiștilor din Paris, unde s-a îndatorat peste măsură. Îi întâlnește pe de Nerval și Balzac. Se crede că tot...
233 poezii, 0 proze
WWWang Wei
Wang Wei (699-759) a fost un poet chinez din epoca dinastiei Tang (începutul Renașterii chineze). A fost un virtuos poet al naturii și un budist fervent care a preferat să rămână mirean, deținând chiar funcții înalte în aparatul de stat. A fost, în același timp, și pictor, dar puține tablouri au fost păstrate, și numai sub formă de reproduceri realizate de alți artiști. Atât picturile cât și poemele sale au avut o mare influență asupra generațiilor viitoare. *** Wang Wei (699–759) was a Tang Dynasty Chinese poet, musician, painter, and statesman. He was one of the most famous men of arts and letters of his time. His paintings survive only in later copies by other artists, but numerous poems are preserved and some were included in the highly influential 18th century anthology, Three Hundred Tang Poems. Originally from Qi (Modern day Qi County of Shanxi), Wang Wei moved to PuZhou (today Yong Ji, Shanxi). He was of Han ethnicity. Born into an aristocratic family, Wang Wei passed the...
1 poezii, 0 proze
VFVasile Petre Fati
născut în 1944 - decedat 19 noiembrie 1996 "Vasile Petre Fati, antologie postumă Vasile Petre Fati este un poet exemplar pentru promoția ’70. Așa am vrut să încep rândurile acestei prezentări. Hm! Dar de ce doar al promoției ’70? mi-am luat eu seama. Și m-am gândit că el este, de fapt, poet exemplar al întregii literaturi române contemporane. Om blând, tăifăsuitor profesionist, bun cunoscător al degustării vinului la Casa Scriitorilor, vin sub formă uleioasă iarna, în formă de șpriț lung vara, Vasile Petre Fati era reprezentant al – cu o exactă etichetă pusă de prietenul său Marian Drăghici – „aripei boemei cuminți”. Confirm, ca un om care a combătut calm, amical, multe ore cu cei doi, la aceeași masă din sufrageria Casei Monteoru în primele zile, în primele luni, în primii ani după evenimentele din decembrie 1989. Pe cât de boem era Fati, pe atât de bonom era, deși intransigent când venea vorba de draga de literatură, el cultivând o ironie fină, cordială, cu atât mai usturătoare...
15 poezii, 0 proze
TMTudor Musatescu
Tudor Mușatescu (n. 22 februarie 1903, Câmpulung-Muscel - d. 4 noiembrie 1970, București) a fost un poet, prozator, dramaturg și umorist român. A absolvit facultatea de litere și filozofie și facultatea de drept. Provenind din familia unui avocat, "contaminat" de înclinațiile artistice ale mamei sale, Tudor Mușatescu este cuprins de patima scrisului încă din anii de școală. Scrie epigrame, compune de unul singur o revistă scrisă de mână, "Ghiocelul", cu versuri, schițe și chiar cu o piesă de teatru, intitulată "Ardealul". A scris schițe, romane, piese de teatru dar succesul i-a fost adus de teatru. La maturitate, atât ca vârstă, cât și ca formație artistică, Tudor Mușatescu se dedică trup și suflet teatrului, în calitate de dramaturg, traducător, director de scenă, de conducător și proprietar de teatru. Criticii l-au considerat un fidel continuator, în perioada interbelică, al comediei caragialene de moravuri, prin tipologie, situații și dialoguri spirituale. Debutul scenic l-a avut...
4 poezii, 0 proze
Alexandra Mihaela Munteanu
"Artiștii buni există doar în opera lor și, drept urmare, sunt cu totul neinteresanți în ceea ce priește personalitatea. Un poet mare, un poet cu adevărat semnificativ, este ființa cea mai lipsită de poezie dintre toate făpturile. Dar poeții inferiori sunt absolut fascinanți. Cu cât versurile lor sunt mai proaste, cu atât mai pitorească este înfățișarea lor. Simplul fapt de a fi publicat un volum de sonete de mâna a doua îi face irezistibili ca pesonalitate. Ei trăiesc poezia pe care nu o pot scrie. Ceilalți scriu poezia pe care nu îndrăznesc s-o transpună în viață"(Oscar Wilde - Portretul lui Dorian Grey). Sunt un copil de abia 16 ani(fac 17 în aprilie).Cu siguranța nu contează că sunt redactor-șef adjunct la revista "Adolescent" sau că am fost la multe olimpiade. Momentan tot ce ar putea conta e că îmi place să scriu, deși, recunosc, mi-e îngrozitor de frică să o fac. Poezia nu e punctul meu forte, dar nu aș putea să spun că excelez în proză. Probabil mă integrez în categoria de...
8 poezii, 0 proze
MJMéliusz József
Méliusz József (n.12 ianuarie 1909, Timișoara - d. 1 decembrie 1995, București) a fost un poet, traducător și publicist de limbă maghiară din România, membru corespondent al Academiei Române, din anul 1974. A urmat studii la Timișoara, Cluj, Budapesta, Zürich. Pe când era la Paris, regimul lui Horthy a cerut extrădarea lui. Opera Lirica sa avea tonalități baladești, cu accente expresioniste, (Cât cuprind cu ochii, Arena). Lupii (1931) Moștenirea lui Ben Hepburn (1933) Înainte de furtună (1936) În furtună (1939) Parisul învolburat, speranța noastră Cântec despre anul 1437, Cronică în versuri (1945, iar traducerea în românește, în 1957) (Se evocă vremea răscoalei de la Bobâlna, din anul 1437) Soartă și simbol (1949) Împreună cu lumea (1957) (Cuprinde versuri scrise în perioada 1931 - 1956) Cât cuprind cu ochii (1960) Arena (1968), Premiul Uniunii Scriitorilor Vânt de Octombrie (1957) (Publicistică) File de jurnal (1962) (Publicistică) Hai să jucăm teatru (1957), (Comedie tradusă și în...
1 poezii, 0 proze
NSNichita Stănescu
Nichita Stănescu, numele la naștere Nichita Hristea Stănescu, (n. 31 martie 1933, Ploiești, județul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din București) a fost un poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române. Considerat atât de critica literară cât și de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”, Nichita Stănescu aparține temporal, structural și formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970. Ca orice mare scriitor, însă, Nichita Stănescu nu se aseamănă decât cu el însuși, fiind considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici și poetici. A fost laureat al Premiului Herder și nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură (1980). În perioada 1944 -...
913 poezii, 0 proze
GBGustavo Adolfo Bécquer
Gustavo Adolfo Domínguez Bastida, cunoscut ca Gustavo Adolfo Bécquer (a adoptat acest nume după modelul fratelui său, pictorul Valeriano Bécquer) (n. 17 februarie 1836, Sevilla - d. 22 decembrie 1870, Madrid) a fost un poet și narator spaniol, aparținând romantismului târziu.S-a născut în Sevilla ca fiul pictorului José Domínguez Insausti, care își semna lucrările José Domínguez Bécquer, după numele de familie al bunicii sale. Mama poetului se numea Joaquina Bastida de Vargas. Pe linia paternă era descendentul unei familii de nobili flamanzi, Becker o Bécquer, care practicau comerțul și care s-au stabilit în capitala andaluză în secolul al XVI-lea. O dovadă a prestigiului lor este faptul că aveau drept de înmormântare într-o capelă a catedralei din Sevilla, încă din 1622. Casa sa natală nu mai există. A fost botezat în parohia San Lorenzo Mártir. Tatăl său a fost un pictor costumbrist andaluz, iar atât Gustavo Adolfo, cât și fratele său Valeriano, erau foarte talentați la desen. Dar...
9 poezii, 0 proze
Gustavo Adolfo Becquer
Gustavo Adolfo Domínguez Bastida, cunoscut ca Gustavo Adolfo Bécquer (a adoptat acest nume după modelul fratelui său, pictorul Valeriano Bécquer) (n. 17 februarie 1836, Sevilla - d. 22 decembrie 1870, Madrid) a fost un poet și narator spaniol, aparținând romantismului târziu.S-a născut în Sevilla ca fiul pictorului José Domínguez Insausti, care își semna lucrările José Domínguez Bécquer, după numele de familie al bunicii sale. Mama poetului se numea Joaquina Bastida de Vargas. Pe linia paternă era descendentul unei familii de nobili flamanzi, Becker o Bécquer, care practicau comerțul și care s-au stabilit în capitala andaluză în secolul al XVI-lea. O dovadă a prestigiului lor este faptul că aveau drept de înmormântare într-o capelă a catedralei din Sevilla, încă din 1622. Casa sa natală nu mai există. A fost botezat în parohia San Lorenzo Mártir. Tatăl său a fost un pictor costumbrist andaluz, iar atât Gustavo Adolfo, cât și fratele său Valeriano, erau foarte talentați la desen. Dar...
0 poezii, 0 proze
un poem cât un testament
de FLOARE PETROV
mi-am conservat poemele în cartotecă le las moștenire trainică acestei lumi care va găsi și-n întuneric o potecă spre raiul cu arhangheli și heruvimi. am călcat pe covoare țesute cu stele dar pe...
Clișeu 61: Vremuiește
de Ottilia Ardeleanu
Zănateca. A luat-o pe miriște, pe drumul dinspre pădure, printre ciulini și-a sfâșiat jupele de țigancă focoasă în care se tot împleticește de când a intrat în sat, străină de gospodarii care își văd...
Despre poemul "Luna Neagră"
de Dragoș Vișan
Atunci când Ionuț Caragea scrie un poem splendid și ca remember, "Luna Neagră", pentru un tată pierdut, când sunt 11 ani de la deces nu se mai scrie și... dedicație. Claudiu, prietene, vii cu prea...
Omul întrerupt
de Gheorghe Istrate
(ROMANIA) OMUL ÎNTRERUPT (poem dramatic) Motto: Trup trăitor prin cuvinte cărțile mele-s morminte alb ridicate peste rambleu ele sunt micul meu mausoleu (gh.i.,4 apr.2003) DUMNEZEU: …sunt infinitul...
Ioan Barb – „numele întunericului”
de Dragoș Vișan
Nu e vorba aici de simplistă poezie religioasă, ci de o adresare către un Dasein heideggerian. Acest Dasein, din câte ne-a explicat și Constantin Noica, reprezintă multiplicarea instanței dialogării...
artă și victime
de Constantin Enianu
La Expoziția anuală a Academiei Regale din Londra, în mai 1840, toată lumea era în consens cu prezentarea unui tablou: „Îngenuncherea legii“ de Edward Lancier, unde în rolul învățatului judecător e...
printr-un lanț de ferestre
de Ottilia Ardeleanu
În fiecare zi, traversez. La ce v-ați gândit?! Nu, nicidecum. Nici nu poate fi vorba. Ar fi prea comun. Și-apoi, pe acolo poate trece orișicine. Oricând. Ferestre. Mari, albastre, rotunde, de lemn,...
Patruzeci și unu. Eu, surdo-mutul - Romeo Aurelian Ilie
de Irina Lazar
Un motto pe care l-aș plasa alături de dedicația pe care mi-a dat-o Romeo Aurelian Ilie pe volumul său de debut, recent apărut: Cartea lui Iov, cap.41,1 "Poți să prinzi leviatanul cu undița, ori să-i...
Felicia Donceanu
de Mirela Zafiri
Sunt un om norocos. Mă uit în urmă și văd o pleiadă de mari nume lângă care m-am aflat într-un moment al vieții mele. Bucuria de a-i fi cunoscut și ascultat îmi dă un sentiment de plenitudine....
Florin Dochia: Ochiul încrustat cu lumină
de Valeria Manta Taicutu
La Editura Fundației Culturale Libra a apărut anul trecut un nou volum semnat de Florin Dochia: „33 piatră, pasăre, duh”, cu ilustrații de Lidia Nicolae și într-o prezentare grafică de invidiat....