"sunt mult prea trist !" – 21762 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
Delicventa_juvenila
M-am nascut, exist, dar cine sunt? [ancheta sociala]
de oricealtceva
Emilian Ilarion Bodea
Bodea Emilian Ilarion. Sunt născut în 08 august 1980 la Baia -Mare. Am absolvit Management și Tehnologie - Universitatea Politehnică Timișoara. Încă din primii ani mei ani de adolescență eram preocupat de posibilitățile unei perspective. Astfel am realizat că viitorul se poate construi foarte ușor pe unele compromisuri, dar n-aș mai fi fost eu. Am ales o cale mai puțin sclipitoare, așa am aflat mai multe despre demnitate. N-am ales un profil uman, jurnalistic, avocățesc (de și puteam) pentru a-mi păstra liniștea și o oarecare curățire ce-o așteptam. Însă obișnuiesc să fiu autodidact. De multă vreme îmi dădusem seama că mi se potrivesc din ce în ce mai mult cuvintele :``Noi doi suntem la fel. Nici ca alți oameni, nici ca alte păsări`` - film Paulie. Așa am început să simt cum sensul vieții mele este o pasiunea pentru poezie, poate un sens prea trist uneori, dar destul. Am publicat în revista ``Singur``...
8 poezii, 0 proze
Nicolae - Claudiu Marinescu
Cine sunt? "Sunt sarpele cu aripi de porumbel si vulturul cu cap de hiena... Sunt omul trist ce zambeste si cel ce rade plangand"... alegeti-va de aici ceea ce va place. Sunt si bun si rau in acelasi timp, sunt si prost si destept, si cumpatat si nebun, si am curaj sa ma tem... Nu-s decat un om, ca voi... asa ca nu prea conteaza cine sunt eu, ci mult mai mult conteaza cine sunteti voi... si ce aveti de spus. Eu unul sunt dispus sa ascult... Totul e sa vreti sa incercati.
59 poezii, 0 proze
Simona Ariton
"a fi..nebunie si trista si goala, Urechea te minte si ochiul te-nseala. Ce-un secol ne zice alti zeci o dezic, Decat un vis sarbad, mai bine nimic" (Eminescu) Biografie: M-am nascut in luna Mai.Cand toti teii si trandafirii din Copou se pregateau sa infloreasca. Ei, Soarele, Pluto si Mercur sunt vinovati! Au conspirat si m-au facut un om mult prea singur, mult prea las si mult prea ascuns. Nu ma iubesc. Nici macar nu ma respect. Stiu ca pot..dar nu am curaj.. Stiu ca exista Dumnezeu, cred in ingeri..dar sunt o necredincioasa.. Nu am nimic si nu vreau nimic...Iubesc oamenii dar nu ii las sa intre..nici macar sa ma caute.
6 poezii, 0 proze
Ilinca
Sa vorbesc despre mine. Sa stiu cine sunt. Sa ma scriu. M-am scris de atatea ori. Mereu cu alt chip. Am fost oricine, si am purtat chipul meu. Cu petalele ofilite legate in jurul gatului, si ochii deschisi. Sa vad. Sa stiu ca nu sunt oarba. Sa stiu ca n-am uitat.. Ratacita, ceilalti m-au vazut. M-au inchis intr-o lume, cu geamurile catre strada. Credeau ca prea multa miscare ma va ameti. Credeau ca o sa incep sa-i vad. Sa uit ca ei tin in mana oglinda. Sa uit ca ma vad. Sa uit ca vreau sa le scriu. Sa le spun ca inca ma vad. Sa le spun cat de tristi sunt. Morti. Ei nu-si vad chipul in oglinda lor. Acum sunt doar o ultima fraza, la capatul propriului meu nume. Aceasta este, atat de lung. Sa ma pot ascude toata dincolo de el.
24 poezii, 0 proze
alex
nu e necesara, sunt mult prea tanar, si oricum nu ar avea nici o valoare, poate imi schimb parerea mai incolo
1 poezii, 0 proze
Bogdan
m-am nascut la bucuresti, in sectorul 4, intr-o noapte, in zodia lunii; din perioada gradinitei imi aduc aminte de cateva momente antologice, pe care n-o sa le dezvalui aici, pentru ca imi sunt mult prea intime; am terminat si generala nr.1; aceasta scoala si-a imprimat amprenta asupra mea; inca o mai port; n-am luat niciodata premiul intai; n-am avut niciodata 10 pe linie; s-ar putea intelege de aici ca sunt un frustrat; nu e adevarat:);urasc hartiile pe care scrie diploma sau mentiune; liceul mi-a cladit personalitatea si mi-a ilustrat imaginea lumii din timpurile alea, care din pacate inca mai exista; invataturile din cei patru ani au fost putine si in acelasi timp multe:am invatat o groaza de lucruri pe care nu le-as fi invatat fara "ajutorul" liceului; n-am luat niciodata premiul intai sau nota 10; n-am participat la olimpiade sau la alte concursuri nationale; n-am fost in tabere sau in alte chestii de genul asta; insa mai mult ca orice, paradoxal, liceul m-a marcat; cum anume nu...
4 poezii, 0 proze
Cristina Somcutean
Sunt un element nesemnificativ intr-un univers mult prea mare. Din acest motiv mi-am creat propriul univers. Atrasa de enigme, de noapte de frumusete, si de poezie. Dar REA. "Ucid fara scrupule sau cel mai mic regret Vanand sinistrul aspect nocturn Caci eu sunt placerea durerii tale Picaturi mici si rosii ce cad ca o...ploaie"
1 poezii, 0 proze
Andreea
Sunt atatea evenimente, persoane, vorbe, zile relevante pentru ceea ce sunt eu astazi... bune, rele. In fine, am invatat ca sunt atatea lucruri gri pe lumea asta, incat ma feresc sa fiu bicolora. E mult prea riscant. De asemenea, as vrea sa evit sa ma definesc raportandu-ma la un anume lucru, prefer (macar pentru inceput) ca textele cuprinse pe acest site sa vorbeasca despre starile, gandurile, emotiile, reveriile mele. Si in final, despre mine.
2 poezii, 0 proze
Andre Donescu
- m-am născut pe strada viitorului la început de septembrie - am un nume comun și am găsit un pseudonim care mă reprezintă - sunt inginer din întâmplare - tot de asta scriu - mă plec cu umilință în fața oricui mă citește - o iubesc pe ana - îmi place să cânt dar nu am vocea care trebuie și nici ureche muzicală - stau prost cu fierul și mult prea bine cu zahărul - mi-a plăcut viața mea de până acum cu mici excepții - nu mai stau pe strada viitorului - zenit_p92@yahoo.com
99 poezii, 0 proze
Orice Altceva
Am inceput sa scriu la varsta de 12 ani, bineinteles, atunci nu puteam concepe fenomenul poetic asa cum il privesc acum. Eram mult prea serios ca poet, atras de exactitatea rimelor rigide si abstracte si in timp stilul meu s-a modificat conform schimbarilor caracteriale prin care am trecut. Poeziile vechi sunt neconcludente oarecum, am ales sa nu evoc scrieri din anii trecuti ci sa demarez aceasta experienta prin prezentarea lucrarilor recente. Multumesc.
6 poezii, 0 proze
sunt mult prea trist !
de Ovidiu Oana
sunt mult prea trist fiindcă devin celor din jurul meu povară cum să exist când totu-i chin mă-ntreb în gând a mia oară din drumul bun m-am abătut tăiată-i calea spre-napoi nu sunt nebun doar stau...
MAI PRESUS DE TOATE
de Drugas Cosmin Adrian
Ma plimb pe strazile pustii Cu speranta ca ai sa revii Sunt mult prea trist acum Sa scriu o poezie fara scrum Privesc in jurul meu, si incerc a intelege De ce prin cuvintele tale inima incepe sa...
Întoarcerea la infinit
de Florin Andor
coboară-ți ochii și fii gata să îmbrățișezi castanul a înflorit a doua oară sub fereastra ta o fântână prinde contur dospind aparente contradicții * uită că ești stăpânul lumii, țesătorule și...
Cabanagiul
de Iulia Elize
Un fel de stângăcie de a merge înapoi Apucarea cheilor de la mașină cu un gest repezit Îmi lipsește spontaneitatea, de fapt Și mă tem În mod normal m-aș fi murdărit pe bocanci și aș fi luat-o drept...
Eu sunt cerul...
de Oana Izbașa
Norii ard cerul, găurindu-l cu fumul lor, cu otrava viselor... și doare. Mă doare. Eu sunt cerul... și am nori. De multe ori a apus soarele pe mine. Am asistat la moartea și renașterea lui infinită,...
Intrusul din mine
de florin otrocol
Sunt trist că mă alintă vântul, că anotimpurile îmi refuză iubirea și munții îmi reneagă pasul, pentru că cerul îmi este străin. Sunt prea senil pentru a mai înțelege unde îmi sunt amintirle, unde...
Viata
de tapinarii
Ne-am cunoscut prea devreme Sau mult prea tarziu pentru noi Ne-am iubit zgomotos pana la os prea mult Am gresit amandoi Sau poate doar eu Ne-am golit E poate doar teama Am invins-o de Craciun Mai tii...
Stăpânul pământului meu
de Dana Banu
sunt doar eu aici stăpân al pământului meu fără nume dator vândut la masa înserărilor voastre la mine acasă nu e niciodată prea mult prea târziu prea devreme sau doar simplu prea prea nu îmi e frig...
o continua schimbare
de elena
un chip trist,un zâmbet trecător, o viață transparentă doar pentru decor, o mână ce-ntinde doar durere ca și când, o secundă e tot ce trebuie să te-mplinești visând. minți sunt mult prea goale,inimi...
