"starea de a fi" – 20080 rezultate
0.02 secundeMeilisearchstarea-poeziei
Starea Poeziei
de Tudor Cristea
EDEliana Dima
Poezia mă aduce la starea completa de A FI, sa binecuvantez diminetile, asfintiturile si celelalte clipe dintre ele.
19 poezii, 0 proze
CCchirescu manuela catalina
Nu stiu exact ce as putea scrie aici... din compozitiile proprii am avut publicate doar in revista liceului Spiru Haret din Targoviste unde am invatat, in revista UNDE din constanta. in revista ROMAN IN LUME din madrid ,si in volumul de poezii¨Roman in lume...¨ volum publicat in spania in urma cu ceva timp .Sper ca pe viitor sa pot spune mai multe despre mine. Cu mult respect, Catalina STAREA DE POEZIE Obiectul poeziei il constituie starile sufletesti nelamurite,confuze,care neputand fi formulate clar, nu vor putea fi transmise decat pe calea sugestiei.Poezia ofera cititorului o placere deosebita.Placere care consta in bucuria de a ghici incetul cu incetul,ceea ce se ascunde in spatele fiecarui vers.Aceasta placere este data si de muzicalitatea exterioara obtinuta nu numai prin ritmuri si rime perfecte,ci prin repetitia obsedanta a unor cuvinte sau a unor anumite vocale. Poezia, scria Victor Hugo ,"este ceea ce este mai intim in toate". Poezia este inclinatia spre meditatia...
90 poezii, 0 proze
LMLelia Mossora
Maria Diana POPESCU: LELIA MOSSORA - Penița înmuiată în relief și siguranță Lelia Mossora își continuă lucrul la cuvinte într-un mod pe cît de neașteptat pe atît de natural și de frumos întemeiat. Colina recentelor construcții lirice, împodobită cu temple și sculpturi, rămîne în picioare ca însuși sufletul poetei îndantelat de singurătate și de ruine, implorînd prin neputinciosul strigăt al lui Goethe: “O, mai oprește-ți pasul, secundă care treci" însetată de cunoaștere și de iubire pură, însetată de acel fior care umple Ființa, pînă la ceea ce s-ar numi “persecuția adorației”: „Îți mușc din carne flori de sânge/ și gura mea e cânt de lavă”. Frumoasă strategie pentru poetă! Începe cu o declarație de dragoste, pășește pe vîrfuri, se repéde în carnea iubirii, își aruncă la fel ca pe un catalog pe catedră proclamația, apoi se micșoreză pînă la starea de ecou, așteptîndu-ne să-i ascultăm acordurile lirice. E un spectacol rar truda zilnică a poetei de a transforma în podoabe fragile, în...
16 poezii, 0 proze
GCGiorgio Caproni
S-a născut la Livorno la 7 ianuarie 1912, apoi la vârsta de zece ani s-a mutat cu familia la Genova. A participat la război și la Rezistență, după care s-a stabilit la Roma, ocupându-se de gazetărie și activând în învățământ. Prima culegere de poeme e din 1936, Come un\'allegoria, fiind urmată de: Ballo a Fontanigorda (1938); Finzioni (1941); Cronistoria (1943); Stanze della funicolare (1952); Il passaggio d\'Enea (1956); Il seme del piangere (1959); Congedo del viaggiatore & altre prosopopee (1966); Il muro della terra (1975); Il franco cacciatore (1982). A tradus din Proust, Apollinaire, Genet. Deși aparent se integrează ermetismului în vogă când debutează, Caproni e un poet original ce știe să găsească o direcție proprie, vizibilă la început în muzicalitatea versului și în miza afectivă a conținutului. În timp, odată cu Il passaggio d\'Enea, poetul este tot mai atent la real, pe care încearcă să-l capteze în starea de virginitatea, recurgând la registrele vorbite ale limbii într-un...
1 poezii, 0 proze
TTTristan Tzara
Tristan Tzara (n. 16 aprilie 1896 Moinești - d. 25 decembrie 1963 Paris) este pseudonimul lui Samuel Rosenstock, poet și eseist evreu român, născut în Moinești, România și stabilit mai târziu în Franța, cofondator al mișcării culturale dadaiste care a condus la o revoluție majoră în artele plastice și literatură. In 1912, pe cînd era incă în liceu, publică Revista "Simbolul" împreună cu Marcel Iancu și Ion Vinea, cu binecuvîntarea lui Alexandru Macedonski și ajutorul lui Iosif Iser. In această perioada semnează cu pseudonimul S. Samyro, pe care îl va schimba mai tîrziu in Tristan Ruia și în final Tristan Tzara. In realitate numele de "Tristan" nu e ales pentru rezonanța particulară pe care o are numele în română sau ca omagiu către opera lui Wagner - o referință importantă pentru simboliștii care l-au influențat puternic pe tînărul poet, ci, după cum spunea Colomba Voronca (soția lui Ilarie Voronca și sora lui Claude Sernet) datorită faptului că exprima starea de spirit a tânărului...
110 poezii, 0 proze
IFIoan Flora
S-a născut la 20 decembrie 1950 în Satul Nou, județul Pancevo, în Banatul Sârbesc, acum Serbia. A murit la 3 februarie 2005 în București. A fost un poet român din Serbia. A absolvit liceul la Vârșeț apoi Facultatea de Litere din București în anul 1973. Membru și secretar al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației Scriitorilor din Serbia. A predat limba română la liceul economic din Alibunar. Din 1977 a fost redactor la ziarul Libertatea și la revista Lumina, iar apoi între 1991-1993 a devenit redactor șef la Ediția Libertatea la Pancevo/Novi Sad. În 1993 se stabilește cu familia la București. A publicat volumele de poezie: * Valsuri, 1970; * Iedera, 1975; * Fișe poetice, 1977 (premiul Festivalului de Poezie de la Struga, Macedonia); * Terapia muncii, 1981; * Starea de fapt, 1984,1986; * O bufniță tânără pe patul morții,1988, 1998 (Premiul Belgrad, Serbie); * Memoria asasină, antologie, 1989 (Premiul scriitorilor din Voievodina); * Tălpile violete, 1990, 1998; * Poeme,...
5 poezii, 0 proze
Munteanu Adina
Scrisul este o pasiune a mea prin care imi eliberez spiritul fie ca e trist vesel sau nepasator! Totul depinde de starea in care ma aflu. Contrar poeziilor mele sint o persoana foarte fericita si optimista, si sper ca versurile ce le-am scris sa va placa.
22 poezii, 0 proze
SASerban Axinte
Absolvent al Facultății de Litere, sectia romana-italiana, a Univ. "Al.I. Cuza". Promotia 2002. Master in Literatura Comparata si Antropologie Culturala. Promotia 2004. Cercetator științific la Institutul de Filologie Romana "A. Philippide" al Academiei Romane – Filiala Iasi. Secretar general de redacție al Revistei Culturale "Timpul" A publicat volumele de versuri: "Starea balantei" 1996. "Pragurile Apeiron" - 1999; "lumea ți-a ieșit așa cum ai vrut" - 2006. Prezent în antologia "Ozone friendly. Iasi.Reconfigurari literare", Ed.T, 2002 Coautor al "Dicționarului general al literaturii române", coord. Eugen Simion (vol. I, II, III, IV, V) – 2004, 2005, 2006
53 poezii, 0 proze
Ben Corlaciu
Pentru poet spațiul tavernal este un cadru familiar în care trăiește și scrie. Descoperim la el o lipsă de solemnitate a vieții ce se derulează într-un registru existențial degradat. Starea bahică prelungită conduce la o decădere metamorfică a eului: Mama mea a fost o broască țestoasă/M-a făcut cu trestia cea mai inaltă/Am fost alăptat de o baltă râioasă/Culcușul/Mi-a fost tot o baltă. (Fiul mlaștinei)
3 poezii, 0 proze
FKFranz Kafka
Scriitor S-a nascut pe 3 iulie 1883 la Praga, într-o familie evreiasca, fiu al comerciantului Herman Kafka si al Juliei Kafka, nascuta Loewy. Limba materna a lui Franz Kafka, în care a si scris mai târziu, era totusi germana, ca la ca. 10% din populatia ora*ului Praga în acea epoca. Dupa absolvirea liceului german, a studiat Dreptul, apoi a lucrat un timp la tribunalul din Praga si mai târziu ca avocat la o companie de asigurari (1908-1922. A parasit doar rareori Praga, traind intr-un "cerc strâmt" pâna catre sfârsitul vietii. In 1909, publica primele sale schite de proza în magazinul literar Hyperion, care aparea la München. Îmbolnavindu-se de tuberculoza (1917), a fost internat într-un sanatoriu din Italia. Starea sanatatii lui se agraveaza si, începând din 1922 nu mai poate lucra. Un nou tratament în sanatoriul din Kierling în apropierea Vienei ramâne ineficace. Franz Kafka moare în ziua de 3 iunie 1924. Dupa moarte, opera sa literara, care ramasese în cea mai mare parte inedita, a...
42 poezii, 0 proze
starea de a fi
de George Pașa
dacă ai putea aduna fericirea în tine, strop cu strop, până se face de-o inimă, de-o petrecere cu muzică în surdină, de-o tristețe sau de-altceva; dacă ai strânge emoția din ceara topită a...
Starea de a fi
de Nichita Stănescu
Ah, n-o să știe nimeni gingașa pricină a leandrului profunda pricină a stejarului cauza ochilor mei. Ah, n-o să știe nimeni zburata pricină a păsărilor împietrita pricină a pietrelor cauza inimii...
starea de a fi
de ștefan ciobanu
centrul orașului este tot un deșert numai că firele de nisip au forme de oameni mă plimb noaptea pe străzile moi și nimic mai mult am impresia că sunt un copil și țin de mână un părinte foarte înalt...
starea de a fi
de Victor Ciobanu
Între două existențe suntem în sfârșit noi înșine, o pată de lumină plutind în neant. Prima oară am plâns, a doua oară m-am cutremurat puțin, apoi m-am obișnuit dar tot mă încerca o ușoară stare de...
Starea de-a fi
de George Pașa
Apă mișcată de emoții, pământ frământat de mâna destinului, caut fără preget un liman unde să mă regăsesc mai bun și mai drept. Strecor prin colțul ochiului o întrebare, ca pe un bob de mărgean în...
Starea de a fi zidit
de Gabriel Nita
In zid se afla caramizi. Acestea sunt moarte. Si in perete se afla caramizi, acestea sunt vii. Perete e mobil, il putem impinge mai incolo. Zidul e mut. Sta neclinitit. /decembrie 1999/
Starea de a fi cireșar
de Nichita Stănescu
Ah, n-o să știe nimeni gingașa pricină a cireșului profunda pricină a stejarului cauza ochilor mei. Ah, n-o să știe nimeni zburata pricină a păsărilor împietrita pricină a pietrelor cauza inimii...
starea de a fi urcat pe tun
de ana moise
nu pot să desenez trestii dar știu sigur că aș putea să desenez sentimente de trestii de ciori albe care se reduc din când în când la sugestii sau la un început de ființă cheală pentru care luptă...
Starea de a fi (1)
de Pavel Codrin
Trăiesc involuntar speranța de a fi urmărit De către un cineva insignifiant Și umil Pentru a putea spune Acelei gâze, acelei molii, acelui trandafir ce încă nu se știe, Că apusul meu va fi...