"se rup din noi oameni, repetă povestea-fără-sens" – 21363 rezultate
0.05 secundeMeilisearchHarry White de Danciu
din Prefață lui Ștefan Doru Dăncuș la cartea: Sânt pentru ca Este Harry White de Danciu s-a născut într-o lume a lacrimei terestre, satul Trestia din Maramureș. Acolo unde copilăria nu se pierde niciodată pe ulițele satului pline de praf, în luna când florile se rup din mugure prevestind învierea lui Isus. S-a risipit în parfumul universului, cu o chitară adesea sub braț, trecănd trist pe străzile întunecate ale unui oraș din România. Un steag, o mașină de tors, o lampă de mină, o piatră de la Chiuzbaia și alte câteva obiecte rustice, reprezintă pentru el zestrea româneascăa printre străaini. Dacă ar fi judecat după acestea, nu poate fi considerat un om bogat; în rest își trăieste viața pentru a putea răspunde la căteva întrebări esențiale pe care și le-a pus. Imaginea lui este mereu aceiași din vremea când a fost învățător în lumea copilăriei sale, pentru că nu există nicăieri pe pămănt un tablou mai frumos decăt acel al întoarcerii Învățătorului. Cartea de față (Sânt pentru ca Este)...
0 poezii, 0 proze
Maria Gold
Jurnalul meu de măritată,roman, Editura Semne Bucuresti, 2006 referine critice:Prof. dr. Zenovie CARLUGEA, Dumitru Augustin Doman Născută în Alba-Iulia. Mamă a trei zmei, plus o prințesă pe drum. Licențiată în drept. Nu doar testez apa, mă arunc și înot cu toată pasiunea. Nu mai profesez, trăiesc simplu iubesc caut învăț umblu prin lume nu mai dau credit școlii cred mult în educație și mentori reciclez, nu mai mănînc procesate, nu carne și nu mă uit la reclame mi-am făcut o grădină în mijlocul unei metropole vecinii își rup gîtul privind peste gard nasc îmi țin copiii la sîn și nu-i vaccinez ei se iau la întrecere cu sălbătăciunile și eu pe urmele lor am iubit numai bărbați pe care voiam să-i repar (și nu m-am oprit) și am împărțit cu ei nopți sălbatice fructe și fericire foarte des mă întreb cine-i femeia aceasta? Inventez rețete sofisticate din nuci, legume și fructe colorate frumos de mama natură. Invit prieteni la masă tot timpul. goldiada@gmail.com goldiada@yahoo.com
163 poezii, 0 proze
stoica se
am hartie si creion
3 poezii, 0 proze
Dana Iuliana
se vede in motto,si de altfel..
14 poezii, 0 proze
Roxana
Se spune ca ne dormim jumatate din viata, dar mie nu-mi plac jumatatile de masura....
3 poezii, 0 proze
Bogdan Petriceicu Hașdeu
Se trage dintr-o familie boierească de cărturari din Basarabia, născut la 16 februarie 1836(o alta variantă propusă este 26.02.1938) în preajma Cetății Hotinului, în satul Cristinești, ca fiu al boierului naționalist și savant Alexandru Hajdău. Atat tatăl său cât și bunicul au scris, e adevărat, în rusește, însă au abordat subiecte din universul românesc (folclorul și istoria națională). Înaintașii săi erau cărturari poligloți. A primit primele învațături în Polonia, unde tatăl său era professor. Bogdan vorbește de mic limbile română, polonă și rusă. Părinții se stabilesc în Basarabia, unde va învăța la un liceu din Chișinău. Apoi frecventează Universitatea din Harcov, preocupat de amoruri trecătoare, dar și de studiu. În această perioadă citește enorm; în timpul serviciului militar, de trei ani la cavalerie, ia parte la războiul din Crimea, dar demisionează din armata în 1856, când se anexează sudul Basarabiei la Moldova. El a trecut în acest ținut ca să scape de protecțiunea...
24 poezii, 0 proze
Albert Camus
- se naste la 7 Noiembrie 1913, ca al doilea fiu al lui Lucien Camus si Catherine Camus - 1914 – izbucneste primul razboi mondial. Tatal lui, ranit pe front, moare intr-un spital din Saint Brieue. Catherine, impreuna cu cei doi copii se stabileste la Alger, castigandu-si existenta ca femeie de serviciu. Camus isi petrece copilaria intre mama sa, aproape surda si vorbind foarte putin, un unchi infirm si fratele sau, Lucien - 1918-1923 – urmeaza cursurile scolii comunale de pe strada Aumerat - 1923-1930 – urmeaza ca bursier, cursurile liceului din Alger - 1925 – apare romanul Falsificatorii de bani” - 1930 – primele semen ale tuberculozei - 1932 – isi continua studiile urmand cursul superior al liceului. Debuteaza in presa, publicand articole pentru revista Sud - 1933 – venirea lui Hitler la putere. Camus militeaza in Miscarea antifascista Amsterdam-Pleyel, infiintata de Henri Barbusse si Romain Rolland. Il citeste pe Proust, asupra caruia se va opri mai tarziu indelung, in eseul sau...
18 poezii, 0 proze
Fleancu Marius Serban
se naste pe 13( a se citi : treisprezece) decembrie 1982. traieste-n zig-zag, sperand ca asa timpul sa-l uite. e egoist, egocentric-extrovertit. e plicisit; spune prostii si tace!
1 poezii, 0 proze
Miloš Crnjanski
Se naște la 26 octombrie 1893, la Csongrád (Ungaria), în familia unui notar sărac, Miloš Crnjanski. În 1896, familia Crnjanski se mută la Timișoara, unde Miloš va urma și liceul. Va scrie despre orașul de pe Bega de câte ori are prilejul, Câteva capitole din Migrații se desfășoară, de altfel, în locuri pe care timișorenii de azi vor putea să le identifice fără dificultate. 1901 - Moare Toma Crnjanski, tatăl său. 1911 - Participă, la Ciacova, la festivitățile desfășurate cu prilejul împlinirii unui veac de la moartea lui Dositei Obradovici. Crnjanski va avea mereu cultul înaintașilor, al întemeietorilor, al tradiției. 1912 - Termină, strălucit, liceul piarist din Timișoara. Scrie, sub influența lui Maeterlink și Rostand, piesa Cneazul blestemat. Se înscrie la Școala superioară de comerț exterior de la Rjeka. 1913 - La Viena. Pentru prima oară la Belgrad, cu clubul de fotbal din Novi Sad. Locuiește însă la Viena, la un unchi al său, comerciant. 1914 - Arestat, apoi înrolat și trimis pe...
3 poezii, 0 proze
Constandache G. Ferid
se construieste!
21 poezii, 0 proze
se rup din noi oameni, repetă povestea-fără-sens
de Ela Victoria Luca
este simplă această pre-viziune a lucrurilor, a faptelor mărunte care vin, vin, deși le pui bariere, le afunzi în tine grăbit, le tasezi, privești în celălalt, știi că următorul pas e și mai absurd,...
Constantin Brâncuși- între mit și realitate
de Andrei Novac
Viziune Nu știu dacă există spații din care timpul să nu muște cu toată forța, știu că există oameni pe care lumina îi face tot mai liberi, atât de liberi că până și secunda care a trecut se face...
Sorți schimbătoare (1)
de Danciu Vlad
Mulți pretind că duc o viață mizerabilă și au impresia că soarta a fost nedreaptă cu ei, dar adevărul este că o parte din ei joacă rolul de victimă pentru a atrage atenția asupra lor și eventual a...
Cenaclul Agonia.ro 24 martie 2007
de Ela Victoria Luca
Cenaclul Agonia.ro continuă sâmbătă 24 martie, orele 14.00 , la Café Deko, în incinta Teatrului Național București. Andrei Novac va rosti despre \"întoarcerea la Brâncuși\", iar Corneliu Traian...
Azi e ieri, mâine e azi
de Zoltan Terner
N-ați băgat de seamă ce cuvânt găunos este cuvântul „acum”? De-abia ai apucat să-l pronunți și „acum” a și devenit „atunci”. Adică trecut. Cât ține o clipă? N-ai timp nici să-ți dai seama de ea că a...
Livia Isidor și polimorfismul unui titlu de roman
de Dragoș Vișan
Lecturând cu viu interes acest roman autobiografic al Liviei Isidor, apărut la editura Compania în 2008, rămânem destul de mult timp intrigați de ce autoarea i-a ales ca titlu o sintagmă luată parcă...
Un tramvai numit dorință
de Felix Garai
Tramvaiele trebuiau sa oprească doar la stop. Noi așteptam în stații. Așteptam să oprească. Casele se înșirau întotdeauna de-a lungul șinelor. În stații opreau doar daca vroiau asta. Ne urcam ne...
she was here
de emilian valeriu pal
pe bunică-miu l-au adus de sîmbătă în oraș. apa intrase în șopron. a tot crescut pînă a ajuns la ferestre. norocul lui a fost că n-a avut animale. doar cîteva găini prăpădite și năpîrlite care...
Gripa aviară pe canalul Bâstroe
de Florin Ciocănaru
Doi tipi, unul în costum de camuflaj, cu un kalașnikov pe umăr și cu eșarfă portocalie la gât, celălalt în halat alb, cu mănuși de cauciuc și mască de protecție (sau de gaze) la gură. Apar pe rând...
tricotaj de amintiri - 17 -
de Mateuț Stela
Luminița căuta cu privirea cercetătoare prin încăpere. Mâncarea o pusese deja la foc acum ce-i mai rămânea de făcut? Deodată se lumină la față. -Oh! Dragele de voi! De cât timp v-am lăsat eu fără...
