"sărac și-n vorbă" – 10598 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
GAGrigore Alexandrescu
Grigore Alexandrescu (n. 22 februarie 1810 Târgoviște- d.25 noiembrie 1885 București) a fost un poet și fabulist român. S-a născut la Târgoviște, în anul 1810, în mahalaua Lemnului, fiind al patrulea copil al vistiernicului M. Lixandrescu. Rămâne orfan și sărac, dar de mic e deștept, cu o memorie extraordinară. Învață greaca si franceza. Ajuns la Bucuresti, este elev la pensionul Sfantul Sava, fiind coleg cu Ion Ghica. Face cunoștință cu Heliade. Uimește pe toți prin talentul său poetic. Va sta și acasă la Heliade, care-i va publica prima poezie Miezul nopții în Curierul Românesc, urmată de elegia Adio la Târgoviște. O vreme, a fost ofițer, dar a demisionat (1837). Din pricina unor scrieri (Anul 1840 și Lebăda și puii corbului) este inchis in temnita. A ocupat funcții mărunte. În 1848 e redactor al ziarului Poporul suveran. În ultimii 25 de ani de viață a fost marcat de alienare mintală. A murit sărac la București în anul 1885. debutat cu poezii publicate în „Curierul Românesc” condus...
37 poezii, 0 proze
DNDumitru Theodor Neculuță
Dumitru Theodor Neculuță (n. 20 septembrie 1859, Târgu Frumos - d. 17 octombrie 1904, București) a fost un poet, ales membru post-mortem al Academiei Române. Primul poet muncitor din literatura noastră s-a născut în anul 1859, în Tîrgu Frumos, regiunea Iași. Fiu de țăran sărac, Neculuță a avut o copilărie grea și a plecat de acasă la vârsta de zece ani, pentru a-și câștiga existența. Pasionat de învățătură și muzică, n-a avut însă posibilitatea să urmeze cursurile liceale, așa încât a învățat singur, stăruitor și cu multe sacrificii, făcând și meseria de cizmar. A locuit la Iași, apoi la București, unde într-o odăiță de pe șoseaua Ștefan cel Mare, după ce isprăvea lucrul, citea și scria până noaptea târziu, însușindu-și o cultură literară temeinică. A debutat în poezie în 1894, colaborând la ziarele Icoana vremii, Adevărul ilustrat (1895), Lumea nouă literară și științifică (1894-1896). El însuși muncitor exploatat, după odioasa trădare a „generoșilor” (1899), ia parte alături de I....
1 poezii, 0 proze
MPMircea Pavelescu
Nepotul lui Cincinat Pavelescu, Mircea Pavelescu (n. 14 octombrie 1908 - d. 1980) a fost și el un poet român. Alături de Tașcu Gheorghiu și Virgil Teodorescu a fondat revista de avangardă ”Liceu”, dar influența acestei perioade e mai degrabă subtilă asupra poeziilor din volumul de debut ”Pasărea Paradisului”, volum caracterizat de G. Călinescu drept «o poezie fantezistă firească și grațioasă, adevărat jurnal de bord liric, străbătut de o ștrengărească melancolie». În acest volum se simte și influența lui J.M. Levet Outvards și Louis Brouquier. Mircea se apropie de epigramă și e de presupus că își încearcă pana și talentul în catrene adresate cel puțin unuia dintre dânșii. Rezultă o luptă epigramatică în care el trebuie să facă față singur săgeților trase de cei doi versați și deosebit de talentați înaintași ai săi, Cincinat Pavelescu și Ion Pavelescu. La 26.10.2002, orele 12, la Casa de cultură din Râmnicu Sărat și apoi – peste câteva ore - în Sala de ședințe de judecată a...
1 poezii, 0 proze
VDVasile Dobrian
Vasile Dobrian (n. 1912, Sibiu - d. 1999, București) a fost un pictor, desenator, grafician și poet român asociat parțial cu avangarda. A absolvit, în 1934, Academia de Arte Frumoase din București. Este fondator, împreună cu Aurel Mărculescu, al Grupului grafic 1939-1947. Între anii 1949-1956 a fost profesor și director al Înstitutului de Arte Plastice din Iași. Operele sale au fost prezentate în expoziții personale la București între anii 1935-1945 la Saloanele Oficiale (pictură și grafică) și 1945-1977, Baia Mare 1962, Timișoara 1963, Leningrad 1963, Bacău 1964, Cluj-Napoca, Râmnicu Sărat, Galați, Ploiești, Brăila 1965-1967, în manifestari de artă românească organizate peste hotare, cât si expoziții internaționale organizate la: Lugano 1954, Veneția Bienala din 1960 și 1962, Ljubljana 1961, 1965, Sao Paulo Bienala din 1963, Tokio 1967, Berlin 1967, Florența 1968 și 1970, Pescia 1968, Linz 1968, Varșovia 1970. În decursul timpului expune alături de artiști plastici precum : Alexandru...
5 poezii, 0 proze
RIRadu Ionescu
(apare in acte si sub numele de Ivancescu Raducanu), n. 1834, Bucuresti - m. 24 dec. 1872, Bucuresti. Poet si critic literar. Nascut din parinti saraci" - probabil de origine sarba sau muntenegreana -, urmeaza cursurile Colegiului „Sf. Sava". Studii literare si filosofice (neterminate) la Paris, unde colaboreaza, in 1857, la Buciumul lui C. Bolliac. In 1860 e la Bucuresti si colaboreaza la Dambovita lui Bolintineanu, devenita, in oct. 1860, Independinta si, in 1862, Independinta romana, a carei conducere o preia in mai 1860. Colaborator si membru in comitetul de redactie al Revistei romane (1861-1863), redactor responsabil la Uniunea romana (1861), redactor la Romanul lui C. A. Rosetti (1863-1864), conduce apoi Constiinta nationala (1865) si redacteaza anonim rev. satirica Sari vari roman (1865). Publica in aceste ziare si rev. cu initiale (R. I.) sub pseud. (Radion) sau anonim versuri, proza literara (i se atribuie in ultima vreme romanul neterminat Don Juanii din Bucuresti -...
1 poezii, 0 proze
GRGeorge Ranetti
n. 19 octombrie 1875, Mizil, Prahova d. 25 mai 1928, București Poet și publicist, părintele revistei Furnica, colaborator la Moftul Român, Zeflemeaua, România, Epoca, Lupta, Pagini Literare. A semnat cu pseudonimele Romeo, Tarascon, Gh. Biciușcă, Jorj Delamizil, Chiriac-Napadarjan, Contele de Tekirghiol, Prințul Ghiță, Coco, Cyrano, Sandernagor sau Ghiță Delagambrinus. Volume De inimă albastră (1899) Strofe și apostrofe (1900) Ahturi și ofuri (1901) Eu râd, tu râzi, el râde (1903) Franțuzomania (1904) Scrisori din Italia (1904) Romeo și Julieta la Mizil, Săracu’ Dumitrescu!... (1907) Schițe vesele (1908) Matache Pisălog (1914) De atunci și de-acolo. Versuri ușurele scrise-n clipe grele (1921) Poezii (1924) Domnișoara Miau (1926) De inimă albastră. Dom Paladu (1928) Madam Strakinidy (1928)
6 poezii, 0 proze
NGNadine Gordimer
Premiul Nobel pentru Literatură. Nadine Gordimer (n 20 noiembrie 1923 în Springs, provincia Gauteng, Transvaal) este cea mai cunoscută scriitoare sud-africană. Nadine Gordimer s-a născut într-o familie de emigranți evrei săraci. Ea a început să scrie foarte devreme și prima ei carte s-a publicat când avea 14 ani. În 1974 primește premiul Booker Prize, iar în 1991 va fi desemnată cu Premiul Nobel pentru Literatură. Romane Zile mincinoase (romanul ei de debut) (The Lying Days, 1953) O lume de străini (A World of Strangers, 1958) (Occasion for Loving, 1963) (The Late Bourgeois World, 1966) Un oaspete de onoare (A Guest of Honour, 1970) Ecologistul, distins cu Premiul Booker (The Conservationist, 1974) Fiica lui Burger (Burger's Daughter, 1979) Oamenii lui Julie (July's People, 1981) (Sport of Nature, 1987) Povestea fiului meu (My Son's Story, 1990) Nimeni care să mă însoțeasca (None to Accompany Me, 1994) Arma din casa (The House Gun, 1998) (The Pickup, 2001)
0 poezii, 0 proze
GNGETA NEDELCUU
Autobiografie Ne-am născut în zi de vară, Eu și a mea surioară Două gemene frumoase Și foarte gălăgioase. Părinții erau săraci Viață grea... n-ai ce să faci... Foarte greu ei ne-au crescut, Dar ne-au iubit foarte mult! Gingașe ca două flori, Eram ale lor comori. Răsfățate și iubite Și cu mult drag îngrijite. Doar că, într-o zi de vară, Nori negrii se adunară Prevestind parcă ceva, Groaznic, că se va-ntâmpla. Ca un prunc neprihănit, La șase luni a murit Scumpa, surioara mea, Pornind tristă spre o stea. Câtă jale, ce durere! Dar, Domnul le-a dat putere Și după un an jumate Mama, mai naște-un frate. N-a ținut mult voia bună, Că-a murit la... doar o lună. Altă tristă-înmormântare, Altă mare supărare... Domnul nu i-a părăsit, Ruga lor le-a îndeplinit Și, după doi ani... în fine, De la spital mama vine, Cu draga mea surioară Frumoasă .. din cale-afară! Bună, cuminte, deșteaptă Urcă treaptă, după treaptă; În viață, în căsnicie, Mamă bună și soție! Azi, suntem la casa noastră, Prin strădania...
25 poezii, 0 proze
EAEndre Ady
Endre Ady, în maghiară Ady Endre, (n. 22 noiembrie 1877, Érmindszent, comitatul Sălaj, azi Ady Endre, județul Satu Mare – d. 27 ianuarie 1919, Budapesta) a fost un poet maghiar, considerat a fi unul dintre cei mai importanți poeți ai secolului XX, și ai literaturii maghiare în special. S-a născut în comitatul Sălaj (Szilágy) într-o familie de nobili dar săracă. Tatăl, Ady Lõrinc (1851-1929) agricultor, mama Pásztor Mária (1858-1937) provine dintr-o familie de preoți reformați. Ady Endre își începe studiile în Mincențiu, unde este elevul lui Katona Károly, apoi continuă la liceul catolic sub îndrumarea lui Hark István. În 1886 continuă cu studiile liceale la Carei la liceul piarist. Din 1892 învață la Zalău. Face bacaleureatul in 1896. Prima poezie publică în 22 martie 1896 in jurnalul "Szilágy". În 1903 o cunoaște pe Diósy Ödönné, Brüll Adél (Léda). Léda locuiește la Paris și este soția unui om bogat. Ady se îndrogostește de ea, și o urmează la Paris. Léda devine muza lui Ady. Ady...
19 poezii, 0 proze
IIIna Gabriela Inoan
Absolventa a Masteratului Societate Mediatica, Facultatea de Studii Europene, Cluj-Napoca Absolventa a Facultatii de Stiințe Politice și Administrative, secția jurnalism n. 22 iunie 1984, Cluj-Napoca Volume personale: "Dezvinovățirea Evei", Editura Pro Transilvania, București, 2000 "Distanțe", Editura Pro Transilvania, București, 2002 "Trilogia negării – NEtimp, NEbuni, NEînțelesuri", Editura Limes, Cluj Napoca, 2004 "Un rid in palma lui Dumnezeu", Editura Limes, Cluj Napoca, 2007 Volume colective, antologii nationale: „Soarele de pe strada noastră” 2001, Editura Perpessicius, București, prefața Marcel Crihană „Cântecele arcașului” Editura Alpha, Buzău, 2000 „Cântecele arcașului” Editura Rafet, Râmnicu Sărat, 2001 „Cântecele arcașului” Editura Pro Transilvania, București 2003 „Poteci prin suflet”, Editura Fundația „Universitatea pentru toți”, Slatina 2002 „Săgetătorul” Editura Ager, București 2002 „Săgetătorul” (sub egida MEC și Uniunii Scriitorilor) Editura Pro Transilvania,...
12 poezii, 0 proze
sărac și-n vorbă
de Miclăuș Silvestru
stuful îmi acoperă casuța cociobă lângă baltă chichineață făcută-n grabă înghit ofuri până să mă satur și-mi împodobesc pereții cu împletituri de mână vin de hac crăpăturilor cu aluat argilos mai...
prost = sărac? handicapat = cinstit? sau despre limbajul natural al politicianului troglodit
de Vasile Munteanu
Când Ion Iliescu a afirmat despre Mircea Geoană că este un „prostănac”, nu a mirat pe nimeni foarte tare. Cel mult despre „nivelul declarativ” al celui care a fost 2/3 președinte. A se citi doi...
Frații…
de Razvan Claudiescu
Afară-i toamnă și este frig, Și frunzele multicolore cad din pomi, Parcă sunt niște fulgi de nea. Lângă un pom înalt zăresc pe cineva, Era o femeie măruntă de starură, Avea părul cărunt și foarte...
Balada ucenicului cu ochi albaștri
de Radu Gyr
A plecat peste argilă, suduind cu foc, biet olar fără noroc, o frământă-n silă. Blidele cu cerbi și ciute, cu lăstuni și flori, nu mai râd, ca alteori, prin unghere mute. Nici vioaiele ulcioare...
Povestiri pentru Maruca („Note de lector” vol. V)
de Romeo Pivniceru
PROLOG Te plângi că-ți trimit scrisori mai puțin îngrijite. Dar cine vorbește îngrijit afară de cel ce voiește să vorbească afectat? Precum ne-ar fi conversația dacă am ședea împreună sau ne-am...
Cimentul
de Alexandru Vizitiu
Cimentul Zarvă, da ce zarvă, nu-ți vine să crezi. Cum?! Exact așa cum spun. Zarvă mare. Că omului nu-i ajunge niciodată. Adică și pînă la urma-urmei care-i mai vinovat? Oamenii aceia străini, cu...
Laura (partea 19)
de Gudruman Edison
Transmiteţi acest mesaj cântăreţei Laura Bretan. Laura, mulţumesc că vii în judeţul meu Galaţi, unde m-am născut, deci e bine. Eşti bine? Laura, dacă aş fi un om sărac, bolnav, neputincios m-ai mai...
Locul de veci
de Jianu Liviu-Florian
Locul de veci In schit de oase, mucul meu de gand Ti-l mai aprind si ti-l inchin odata, Muscat de semeni, otravit, si parca De-o vorba buna, lacom, si flamand – Cand te ating, si cand te pierd pe...
Numai una
de George Coșbuc
Pe umeri pletele-i curg râu - Mlădie ca un spic de grâu, Cu șorțul negru prins în brâu, O pierd din ochi de dragă. Și când o văd, înnebunesc; Și când n-o văd, mă-nbolnăvesc, Iar când merg alții de-o...
Numai una
de George Coșbuc
Pe umeri pletele-i curg râu Mlădie, ca un spic de grâu, Cu șorțul negru prins în brâu, O pierd din ochi de dragă. Și când o văd, îngălbenesc; Și când n-o văd, mă-mbolnăvesc, Iar când merg alții de-o...