Ina Gabriela Inoan

Nu cred că florile și cactușii și nemulțumirea pot supune totul Sentimente moarte ce nimeni nu le știe… ce sens au? Și flori și cactușii și nemulțumirea. Năștea luna pui pe cerul aspru… Pentru

Închisă între două Acolade, privirea-mi Limitată plânge neștiința. Mintea zburdă intuind Pe tarâmuri nevăzute Căutând, așteptând valsuri Îndrumătoare printre Stele. Cu mâinile acoladă pe

mi-e mamă un copil cu ochii triști mi-e tată o iluzie cu aripi și sora mi-e nebotezată mi-e mamă o iluzie cu aripi mi-e tată un copil cu ochii triști iar eu sunt

M-am născut într-o zi albastră de trecere dinspre mare spre puț, într-o zi lungă și dureros de ascuțită. M-am trezit între patru pereți de leagăn nou lângă un iepuraș zburlit ce zâmbea știrb și la

și dacă totuși oglinda… sunt mai bătrân decât dacă aș avea riduri și oglinda de pe perete stă cam strâmbă copiii străzii se strâmbă la pereții coridoarelor de oglinzi și ridurile-mi sunt

iubesc un cui, iar tu, care ții în brațe podul, râzi de mine. încă nu înțelegi. adă, iubitule, podul, să ți-l repar…

Tăcu. Își închise ochii mici și blânzi și-și lăsă capul să cadă într-un balans nevinovat. Gândul îi urmărea detașat joaca vaporilor calzi ce se alintau unduinu-se printre elementele caloriferului

pleoapele mi se lasă grele peste ochii sătui de lumina vieții… și aș vrea ca mâna ce-i închide să fie mâna ta. aș vrea să-mi sapi groapa cu palmele tale reci, cu unghiile tale exfoliate, în

Astăzi pun piciorul în prag. Îl așez frumos, cu grijă să nu se răstoarne în fața ușii tale-nchise. Și aștept zile lungi, zile moarte, clipe ce despart cuiul de zid , pragul de ușă și piciorul

Capul îmi zace în balans între două urechi mici. Dreapta naște versuri. Stânga fredonează afon pasaje din Beethoven. Părul creț și vâlvoi îmi acoperă ochii și capului îi e frică. Îl aplec spre

de țeasta mea se frâng cuvinte. și dor… . amintirea unei bucăți de lemn cioplit, rătăcit între palmele palpitând de emoția primei strângeri de mână. și neînțeles se preling clipe spre noi… în

Ador… nasul drept și părul ciufulit… și apa ce curge satanic din ochii rupți din alt colț de lume. Trist șoptește neîntelese acorduri privirea cea strâmbă și udă… acolo, în colț, printre