"războiul ei cu ea" – 10795 rezultate
0.02 secundeMeilisearchIoan Missir
Un scriitor adevărat: Ioan Missir Probabil că nimeni dintre cei ce trăiau la începutul deceniului al patrulea al secolului trecut în preajma avocatului Ioan MISSIR, aproape cinquagenar, fost ajutor de primar și primar al Botoșanilor, nu bănuia că, peste numai cîțiva ani, acesta va fi celebru nu datorită vreunui proces cîștigat ori încredințării vreunui portofoliu ministerial, ci unei cărți de război. Într-adevăr, Fata Moartă, cum se intitula ea, îl consacră pe autor fulgerător, îndată după apariția sa, la începutul verii anului 1937. Ea suscită elogiile unor importanți critici literari, cunoaște mai multe ediții (cinci în primii opt ani, alte două peste cîteva decenii), este încununată cu două premii mult rîvnite, unul al Societății Scriitorilor Români, altul al Academiei, iar autorul ei este admis, cu derogare de la statut, în Societatea Scriitorilor Români. O surpriză a fost cartea și pentru N. Iorga, care, botoșănean și el, îl știa pe Ioan Missir mai ales ca pe unul dintre adepții...
0 poezii, 0 proze
RARose Ausländer
Rose Ausländer (numele la naștere Rosalie Beatrice Ruth Scherzer ) (n. 11 mai 1901, Cernăuți - d. 3 ianuarie 1988, Düsseldorf) a fost o scriitoare de limba germană și limba engleză originară din Bucovina. Provine dintr-o familie de evrei ortodocși, tatăl se numea Sigmund iar mama Etie Rifke Binder. După moartea tatălui, la sfatul mamei ei, a emigrat spre Statele Unite și acolo s-a căsătorit cu Ignazi Ausländer și după trei ani au divorțat. În această perioadă a început să scrie poezie în liumba germană. După ce mama ei s-a înbolnăvit grav Rose a revenit la Cernăuți ca să aibă grijă de ea și a continuat să scrie. În timpul războiului mondial se ascundea împreună cu Paul Celan în pivnița unei fabrici și acolo comparau poeziile. După război s-a refugiat în Statele Unite, unde a primit cetățenie. Experiența războiului i-a produs un desgust de germani și de germană, așa că a început să scrie versuri în engleză. Numai după 1956, când s-a reîntâlnit cu Celan și cu încurajarea lui s-a întors...
10 poezii, 0 proze
MMMihai Moșandrei
Mihai Moșandrei s-a născut la București pe 29 ianuarie 1896, tatăl său (tot Mihai) fiind inginer silvic cu studii în Franța, iar mama, Maria, originară din Câmpulung Muscel. Fiind foarte bolnăvicios, cursurile școlii primare le urmează în particular la Pitești, și datorită sănătății precare se înscrie abia în clasa a IV-a la Liceul "Sf. Sava" din București, iar examenul de bacalaureat îl susține la Liceul "Gh. Lazăr" din Capitală. Primul Război Mondial era în plină desfășurare (1915) și Mihai Moșandrei se angajează ca voluntar la un regiment de artilerie, în preajma intrării României în război împotriva Germaniei. La școala militară preparatorie din Botoșani - care urma să-i facă ofițeri - este coleg cu vechii săi amici, Dan Barbilian (Ion Barbu), Mihai Ralea, Basil Munteanu, D. I. Suchianu, Ionel Teodoreanu și Tudor Vianu; pe unii dintre ei îi va revedea la Paris, ca studenți la Drept. După reîntoarcerea de pe front, slăbit de boală, își susține abia în septembrie 1921 licența în...
5 poezii, 0 proze
MȘMihail Șolohov
ȘOLOHOV, Mihail Alexandrovici (24.V.1905, cătunul Crujilin, azi în r-nul Vioșenscaia, reg. Rostov - 1984) - scriitor rus, activist pe tărâm obștesc. Membru al AȘ a URSS (1939). Erou al Muncii Socialiste (1967). Doctor de onoare al universităților din Rostov-pe-Don, Leipzig, Saint-Andrus. Este laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1965. Debutează în 1923 cu povestirea "Încercarea". Culegerea "Povestiri de pe Don" (1926), inspirată de evenimentele războiului civil, la care Ș. a participat ca voluntar, are ca temă destinele omului în epoca marilor transformări sociale ce aveau loc în lumea satului. Din 1924 Ș. se stabilește în stanița Vioșenscaia. Aici realizează principalele sale opere: "Donul liniștit" (cărțile 1-4, 1928-40, ultima trad. rom. 1971), "Pământ desțelenit" (cărțile 1-2. 1932-60, ultima trad. rom. 1975), "Ei au luptat pentru Patrie" (1942-44; ed. revăzută 1969) și "Soarta unui om" (1956-57; trad. Rom. 1958), care prezintă într-o formă artistică inegalabilă...
0 poezii, 0 proze
VIVirgil Ierunca
Virgil Ierunca (pseudonimul lui Virgil Untaru, n. 16 august 1920, Lădești, Vâlcea – d. 28 septembrie 2006, Paris) a fost un critic literar, publicist și poet român. A fost căsătorit cu Monica Lovinescu. O dată cu studiile universitare, a debutat în ziaristică, în 1939, la ziarul Timpul, unul din cele mai importante cotidiane bucureștene din acea vreme. Între 1940 și 1944 colaborează la principalele reviste literare și la săptămânalul Vremea, cu o rubrică intitulată "Caiete franceze", în care îi prezintă pe scriitorii francezi din rezistența împotriva ocupației naziste. Din anul 1943 deține o rubrică asemănătoare în ziarul Ecoul și colaborează la revistele Kalende și Preocupări literare. În 1942, propria sa revistă literară, Albatros, este suprimată de cenzură pentru tendințele ei democratice. După război, Virgil Ierunca scoate revista Agora împreună cu Ion Caraion, revistă de cultură internațională, care este suprimată deja după primul număr de cenzura comunistă, din cauza unui...
5 poezii, 0 proze
VPVintilă Paraschivescu
Vintilă Paraschivescu (n. 7 februarie 1890, București, d. 6 februarie 1965) a fost un poet român asociat cu simbolismul. A absolvit liceul și Facultatea de drept la București. A debutat în 1911, la Junimea literară. Se apropie în 1912 de Convorbiri literare, unde publică poezii și articole. În 1914 se alătură grupului de la Viața nouă, devenind un mare admirator și prieten al lui Ovid Densusianu, al cărui executor testamentar va fi la moartea acestuia în 1938. Luptă pe front în 1916-1918. Polemizează la sfârșitul războiului cu Alexandru Macedonski. Este premiat în 1923 de Academia Română pentru volumul Cascadele luminii. O dată cu dispariția Vieții noi, poetul se retrage din literatură, consacrându-se activităților profesionale: avocat al statului și sef de contencios. Opere * Cascadele luminii, București, 1921 (reeditată în 1938 la Ediutra Literară a Casei școalelor) Colaborări Junimea literară (1911-1912); Convorbiri literare (1912, 1914, 1915); Viața nouă (1914-1925); Universul...
3 poezii, 0 proze
DBDumitru Bordeianu
Dumitru Bordeianu s-a nascut in 15 august, in anul 1921, in Draguseni, judetul Botosani, avand sa creasca sub si sa se bucure de obladuirea Maicii Domnului, atat in familie, cat si in cele mai intunecate incercari ale vietii. De mic simte duhul Ortodoxiei mangaindu-l si ocrotindu-i pasii spre o viata bineplacuta lui Dumnezeu. Urmeaza cursurile scolare in satul natal, iar liceul la Falticeni si Storojinet, cand intra in Fratiile de Cruce (1939). O data cu declansarea razboiului, cu pierderile teritoriale suferite de Romania, este mobilizat si lupta pe front, pana la Cotul Donului, fiind decorat cu medalia „Barbatie si Credinta”. Dar cu sine, cu dusmanii neamului si ai lui Dumnezeu avea sa dea marile batalii mai tarziu.„Bandit, dusman al clasei muncitoare” In 1946, fiind student al Facultatii de Medicina din Iasi activeaza in randurile Miscarii Legionare – „legaturi, informatii, sedinte, disciplina, pregatire, curaj”* – in cadrul Centrului Studentesc in „lupta fara compromis impotriva a...
0 poezii, 0 proze
HBHugo Ball
Hugo Ball (n. 22 februarie 1886, Pirmasens, Germania, d. 14 septembrie 1927, San Abbondio, Suedia) a fost un scriitor care a participat la fondarea curentului dadaist din Zürich, reprezentat de Cabaretul Voltaire. S-a alăturat lui Max Reinhardt la Școala acestuia de Arte în 1910, fiind angajat ca regizor. Frecventează Café des Westens\", cafenea ce devine locul său de întâlnire cu tinerii poeții ca : Johannes R. Becher, Georg Heym, Richard Huelsenbeck, Klabund, și alții. Regizor la teatrul din Munchen în 1913 și colaborator la ziarul « Revoluția »( publicat de către F.S. Bachmair în 1913 ) împreună cu Seewald, J.R. Becher, Erich Mühsam. La puțin timp după izbucnirea războiului el și cu soția sa, Emmy Hennings, emigrează în Suedia. Amândoi s-au angajat imediat – Hugo ca pianist iar Emmy, a devenit cântăreață. În februarie 1916 el a fondat Cabaretul Voltaire în Zürich. I-a întâlnit pe Jean Arp, Janco, Tristan Tzara, și mai târziu pe Huelsenbeck și Serner. Intențiile sale față de...
3 poezii, 0 proze
HSHoria Stamatu
Horia Stamatu (n. 9 septembrie 1912, Vălenii de Munte - d. 7 iulie 1989, Freiburg im Breisgau) a fost un scriitor, poet, ziarist și eseist român. Horia Stamatu s-a născut la 9 septembrie 1912 în Vălenii de Munte, județul Prahova. Urmează cursurile școlii primare în orașul natal, apoi Liceul Militar și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. Debutează la revista "Floarea de Foc" condusă de Sandu Tudor și în anul 1934 obține "Premiul Scriitorilor Tineri" pentru volumul de poezii "Memnon". În anii 1936-1937 este profesor suplinitor pentru limba română și filosofie la liceul "Cantemir Vodă" din București, iar între 1938-1940 redactor la "Enciclopedia României". Aderă la mișcarea legionară și participă la rebeliunea din ianuarie 1941 împotriva generalului Antonescu. După eșuarea rebeliunii, părăsește țara ajungând în Germania, unde - în 1942 - este internat în lagărul de la Buchenwald, din care este eliberat o dată cu sfârșitul războiului. În 1945 se stabilește la...
16 poezii, 0 proze
STSun Tzu
Singura sursa care a ramas cu privire la Sun Tzu, este biografia scrisa in secolul II i.Hr de catre istoricul Sina Qian, care il descrie ca un general ce a locuit in statul Wu in secolul VI i.Hr. Oricum, biografia nu este sustinuta de catre alte surse ale vremii respective si atat forma cat si continutul indica faptul ca a fost scrisa intre anii 400 i.Hr si 320 i.Hr. . - Lucrarea sa, "Arta Razboiului" ("Art of War") ofera un numar de indicii directe catre viata sa. De exemplu, carele de lupta descrise de el au fost folosite pentru o scurta perioada la sfarsitul secolului 4 i.Hr. , precum si alte lucruri care indica aceeasi perioada. - Niste studenti au dedus ca, de fapt opera lui Sun Tzu a fost scrisa de niste filosofi chinezi necunoscuti si ca Sun Tzu nu a existat cu adevarat ca si persoana istorica. - In 1972 un ser de texte gravate in bambus au fost descoperite intr-un mormant de langa Linyi in Shandong. Acestea au ajutat la confirmarea textului care era deja cunoscut si de...
2 poezii, 0 proze
războiul ei cu ea
de ștefan ciobanu
a lipit cu lacrimile ei pe o planșă mare multe confetti oamenii veneau ca atrași de magnet se uitau și intrau în tablou repede prea repede spre supărarea publicului care se manifesta sonor în fundal...
Întrebări, întrebări
de ion untaru
De ce se bat de regulă oamenii între ei? De la prima crimă fratricidă și până astăzi, planeta pământ s-a îmbibat de sânge care continuă să curgă în valuri din ce în ce mai amenințătoare. Toți dorim...
Sabina 5
de Sofia Sinca
În următoarele zile, Vofi cu încă vreo cinci prieteni, motocicliști-hipioți și-au pus corturile în apropierea casei Sabinei, după o mică colină, unde era un izvor amenajat de un general, al ultimului...
Cîrciuma lui Bicuță
de Liviu Nanu
- Visam că trăgeam rachete d’alea deștepte în hezbollahi, începu Săndel povestea. Una după alta rachetele plecau spre țintă și explodau cu zgomot. Adică acolo unde erau ăia ascunși, în buncăre,...
Interviu cu actorul Traian Stănescu
de Dobrescu Petrisor Elvis
\"La Lugoj oamenii s-au stricat mai puțin\" crede actorul Traian Stănescu, de la Teatrul Național București - Dle Traian Stănescu, sunteți născut la Făget. Lugojul face în vreun fel parte din...
Spre necunoscut. Capitolul XII ( 4 )
de nicolae tomescu
- Îi casa dumitale și faci ce vrei cu ea. Eu poate sunt de vină. Ar fi trebuit să-ți spun de la bun început că va trebui să fac foc și în camera dinspre uliță, odată cu sosirea toamnei. Dar ce a fost...
tricotaj de amintiri - 25 -
de Mateuț Stela
Cu toate că dăduse drumul caloriferului la maxim, Luminița se simți pătrunsă de frig. Un frig al amintirilor aproape uitate ce reveneau acum una după alta. ”Ce ți-e și cu viața asta! Aveam trei...
cei ce n-aveau nume
de Leonard Ancuta
se spunea că îl vor crucifica sau îi vor tăia capul nimeni nu știa mai multe mai întâi a trecut o zi apoi două s-au făcut trei și tot așa trecuse și vara și iarna se topiseră zăpezile un miros...
aproape monologul lui manole
de Leonard Ancuta
veniră dracii să crape cerul în două, că o parte e a lu' ăla, ailaltă a lu' ălălalt care se ține bățos și nu se dă jos, ce mai, fu un întreg balmoșag care avu de toate, adică avu sare și nimic din...
Lev Nikolaevici Tolstoi
de Cristian Petru Balan
NOTA AUTORULUI: Înainte de a citi textul de mai jos, trebuie precizat că, scriindu-l, am recurs la un stil poetic simplu, diferit de restul versurilor mele publicate. Nu este o scuză, dar în poemul...