"răceala femeii" – 1805 rezultate
0.02 secundeMeilisearchioana
poezie o: "noastra SCOALA" vai ce frumoasa-i scoala! Dar pe altii ii apuca Raceala, si lipsec, lipsesc, lipsesc vai ce Repede se-bolnavesc n! si nici nu au Febra Mare Dar ei se bucura ca Scapa de Tema!
1 poezii, 0 proze
Danila Adriana
M-am nascut intr-un oras mic insa farmecul pe care l-am descoperit dincolo de zidurile aparent goale si de raceala resimtita la tot pasul in aer m-au indemnat sa caut alte culmi in a mi defini propria existenta si astfel mi am creat un nou univers.Arta....singura care poate vorbi chiar si atunci cand autorul nu mai e, mi a intins fragila sa mana si asa m am redescoperit pe mine,pe cea din launtrul meu.Ma plimb alene intre oameni stiind ca trupul imi poate fi intemnitat intr-o lume cruda ce doar judeca insa sufletul e liber sa zboare unde vrea!Desenand prin aer folosindu ma de cuvinte am realizat o serie de poezii(modeste,arta cred eu se masoara in sentimente,in ceea ce vrei sa transmiti,forma in care o faci nu este atat de importanta atat timp cat este originala)si cateva articole in proza. Atunci cand nu gasesti in cei de langa tine un sprijin,atunci cand cerul a fost sters cu o radiera si toate culorile vii au disparut,atunci ai nevoie de un prieten.Si daca el nu exista...atunci...
4 poezii, 0 proze
Ovidiu Manciu
In poezia mea, am incercat sa imbin magia din mahala cu raceala mecanismelor, sufletele mutilate cu miscarea monotona a utilajelor. Poezia mea nu e un strigat de eliberare, ci o constatare a senzatiei de claustrofobie care exista in fiecare dintre noi. Presiunea societatii devine tot mai puternica cu fiecare zi ce trece si consider ca e de datoria poetului sa o redea prin metafore intr-un mod original (nu neaparat placut) celui care citeste, in speranta ca o sa trezeasca anumite reactii emotive.
3 poezii, 0 proze
Bogdan Nicolae Groza
doar semne de întrebare îmi pun când trebuie să răspund cine sunt. în rest, un om ce căuta cîndva o lumină si a găsit foc în răceala celorlalți. m-am "justițiabilizat" din când în când, dar asta pentru că am avut cândva posibilitatea de a ma juca de-a juristul. Vârsta variabilă. Când imatură, când prea înaintată. Azi am cam trecut de 40 ani; mâine poate voi împlini 25; iar poimâine voi fi un bătrânel simpatic de vreo 9 ani, că de, voi da și eu în mintea copiilor odată și odată, dacă n-am făcut-o cumva. Am mai parcurs și alte etape ale vietii, cu fiecare încăpățânare de a mă revedea în oglindă, însă nu vă spun nimic altceva despre ele din cauza ridurilor din suflet. Am ca referinte "Pasărea din tâmple", "Evadările unui poet domestic" și puteti liniștiți să mă strigați cu apelativul "Bă, Bogdanule!" Și o cărticică mai nouă ”Poetul se duce. Poemul seduce...” Am cochetat și cu proza "Life. Love. You!" mai mult din curiozitatea de a vedea dacă am atracție față de ea, și ea față de mine....
592 poezii, 0 proze
Anton Cristiana
M-am născut în Săveni (județul Botoșani), într-o noapte târzie de vară, pe 29 iunie, într-unul din anii copiilor indigo (1988). Locul în care mi-am petrecut primii doi ani de viață nu mai au nici o importanță - ne-am mutat la Sighetu-Marmației în 1990 (anul în care s-a născut Ale) și acum studiez limbile străine la Colegiul Național "Dragoș Vodă", în același oraș... ...Pe măsură ce răceala și neconcludența timpului au crescut, m-am văzut printre oameni, fără să știu că pornesc din cuvinte și sfârșesc tot acolo. Suflul divin a permis unei profane însetate de cunoaștere să trăiască în lume (sau în afara ei) într-o dimineață crudă de vară, când soarele încă dormea... Trăiesc lângă mare, cu ea în suflet..Doar în ea se mai revarsă toate cărările marilor întâlniri, la fel și iubirea mea stranie pentru o carte : Casa somnului.
19 poezii, 0 proze
VIOREL MUHA
Da, exist! Și dacă exist, pot constata că mai există și alții. Și am costatat că mulți sunt mai buni ca mine. Nu sunt stea, nu sunt fulg de nea, nu sunt nici primăvară, dar nici toamnă. Prin venirea mea pe lume, probabil că ursitoarele au uitat, ieșind pe coșul casei, din fiecare lucru din lumea asta câte o minusculă urmă, ca apoi să mă ostoiesc a le înțelege și descifra. Așa că am reușit cât de cât să înțeleg și să învăț, mai mult sau mai puțin, mai bine sau mai rău, că trebuie să știu… mai bine ce-am învățat! Am învățat să învăț mai întâi, căci nimeni nu-i din început născut a ști! Am învățat ce-i fierbințela focului, arzându-mă de câteva ori cu flacăra iubirii. Am învățat să nu suflu în jăratec prea tare și de aproape, căci pot orbi de scânteile care sar din el. Am învățat ce-i răceala gheții, atunci când fără nicio remușcare, am fost părăsit sau ingnorat. Am învățat ce-i bunătatea, gustând ce-i dat să iasă din pământ, trudit sau din gura celui care știe ce-i bun în lume, punând în...
10 poezii, 0 proze
răceala femeii
de Dumitru Sava
încerci orice s-o scapi de frisoane îi freci obrajii în palmele-ţi calde cu buzele-ţi jeratec o arzi pe gât pe piept pe sâni pe pântec coapse o înveleşti cu tine şi-i faci frecţii dar trupul ei...
învăluitorul ecou
de Anisoara Iordache
poetului Ion Caraion râsul femeii a zgâriat spinarea muntelui: avalanșa i-a acoperit urmele- nimic despre ea în ziar. zmeiele copiilor au zgâlțâit norii.. prea mult alb în iarna aceasta! și tu ești...
drum de iarna
de Radu Vultur
am inghitit deja cu sutele fulgii de nea ce mi se astern acum in straturi pe suflet raceala lor aduce liniste si alb doar verdele acelor de brad le impunge ca o barba aspra obrazul fin al femeii...
Regi(i)zorii de vise I
de Sosea Anda
1. Discurile vechi și zgâriate ale femeii în verde se nășteau iar și iar din uterul șubrezit al magnetofonului plin de praf. Sunete stringente și amărui care îi uscau gura și se aglomerau haotic,...
REGI(i)ZORII DE VISE da capo al fine
de Sosea Anda
1. Discurile vechi și zgâriate ale femeii în verde se nășteau iar și iar din uterul șubrezit al magnetofonului plin de praf. Sunete stringente și amărui care îi uscau gura și se aglomerau haotic,...
în orașul meu
de Ottilia Ardeleanu
plouă mărunt spre seară ies în umezeala străzilor intru la coafor se fac programări pentru ziua femeii la piațeta leului nici porumbeii nu stau pe vremea asta nu deschid umbrela îmi place să merg...
convorbirea
de ovidiu cristian dinica
neatent la nuanțe, scufundat în accentele grave ale femeii, slobode și bolnave asculta la capătul telefonului mărturisirea ei, – Sunt zile de concediu fără bani, ziua de salariu pe zece, nepăsător el...
în orașul meu
de Ottilia Ardeleanu
plouă mărunt spre seară ies în umezeala străzilor intru la coafor se fac programări pentru ziua femeii la piațeta leului nici porumbeii nu stau pe vremea asta nu deschid umbrela îmi place să merg...
Probă de inițiere
de Miriam Cihodariu
Cobor în Gara de Nord. E rece, răceală accentuată de exactitatea metalică a liniilor paralele. Noroc că, de cele mai multe ori, atmosfera e însuflețită de grupurile de studenți energici și cu un aer...
clipuri de septembrie
de Anisoara Iordache
început de septembrie, se deschid cerurile. de dincolo de râu vin schelete de fum, s-alunge umbrele, vin. pe cariate ziduri, iedera încolăcește urmele, urletele legendarelor lupte. în livadă, prin...
Despre îndreptarea păcătoșilor
de Episcop Nicolae Velimirovici
Copistului Narkis P., despre îndreptarea păcătoșilor (Scrisoarea a 249-a) Scrii că întotdeauna ai spus adevărul în față și din această pricină ai avut multe neplăceri în viață. Nu mă miră. Puțini...
Temă cu variațiuni
de Tudor Cristea
Au fost scrise, iată, aceste sechele indică exact, diminețile orașului, mașinile salubrității cărând la gropile de gunoi melancolia fetelor părăsite, tristețea bărbaților striviți de singurătate,...
Rapsodia zâmbetului
de Stoica Nicolae Ciprian
Sunt curios ce se află acolo. Stau lângă zid și ascult cum trăiești în spatele lui. Se aude prea puțin, și mă întreb cum este dincolo. Am întrebări și visul meu nu se poate opri. Mă gândesc sec și...
Femeia de cafea (1)
de Mihaela Copie
Femeia de cafea Primavara se sfarsise de curand, alungata de o canicula neasteptata pentru mijlocul de mai. Eram intr-o framantare continua, plin de dorinte confuze, violente cateodata, gata sa...
