"prietene, clipa răstoarnă semnale" – 20229 rezultate
0.04 secundeMeilisearchchipu din umbra
Crescuta intr-un satuc din Vrancea,maturizata prea devreme,am plecat intr-o lume care nu ma intelege.Am lasat curtea regat al copilariei mele,nucul-prieten vechi ce strajuia imprejurimile si m-am ratacit intr-un univers unde eu..am murit demult si a rams doar urma unui regret.Timpul a ucis clipa.M-am intors inspaimantata de unde am plecat dar nu am mai gasit decat cadavrul dulce al amintirilor si durerea mi s-a infipt pe veci in suflet.
16 poezii, 0 proze
Daniela Matei
Nascută în orașul Chișinău, Republica Moldova, Daniela Matei și-a început ativitatea literară din primii ani de copilărie, cu mici catrene vesele acsate mai mult pe rimă. În clasa a șaptea, a publicat prima poezie în ziarul tineretului moldovenesc, Florile Dalbe. Fiind observată de poeta Eugenia Bulat, a fost primită în cadrul cenaclului literar, Clipa Siderală, în cadrul liceului Mircea Eliade din capitală. Acolo a evoluat si poezia ei a fost publicată în cîteva volume ale cenaclului, in diverse ziare și reviste precum Literatura și Arta, Poezia, și altele. A participat la diverse concursuri literare ocupînd mereu locuri de frunte. După care a urmat peioada de facultate, unde activitatea literară a Danielei Matei a observat o pauză, renăscîndu-se abia după absolvirea Universității. Multe dintre versurile Danielei Matei, așa ca Timpule, Prietenie, Unborn Love, și altele, și-au găsit frumusețea pe muzica Silviei Nanu, colegă de facultate și bună prietenă a autoarei. La 24 de ani,...
9 poezii, 0 proze
vilciuc iancu
oradea m-a primit intr-o noapte friguroasa de decmbrie si de atunci nu am indraznit sa plec departe de acest oras minunat.am facut liceul militar in alba iulia unde am petrecut clipe frumoase alaturi de prieteni adevarati.As fi vrut in continuare sa zbor...cine nu ar vrea ,dar academia fortelor aeriene nu a vrut sa-mi ofere aceasta sansa asa ca mi-am urmat a doua pasiune:marea asa ca acum sunt student la academia de marina mircea cel batran.ce-mi va rezerva viitorul...voi vedea.
1 poezii, 0 proze
Mandra Ana-Maria
Pe 23 iulie 1986 m-am grăbit să ies în lume, să descopăr acele sunete pe care 7 luni le-am auzit și doar întruna m-am întrebat de unde vin. Copilăria a fost ca o minge de ping pong între viața la țară și viața la oraș, între natură și antropic. Școala generală m-a despărțit de prieteni și mi-a adus colegi. A urmat liceul. Prietenii eterne, clipe de vis. Anul 2005 a fost anul absolvirii. Pe scurt, v-am povestit 19 ani. Anexă: Scriu din plăcere, o mică pasiune care nu poate fi înăbușită. Nu zic că am talent. Iar dacă îl am, mai e până să îl fructific. Sper doar că veți înțelege ceva din ceea ce scriu. Dacă o singură persoană va înțelege, înseamnă că nu am scris degeaba.
328 poezii, 0 proze
Alexandru Misiuga
Supranumit și tartorul soacrelor datorită epigramelor dedicate acestora, Alexandru Misiuga este un simbol al bistrițenilor, reușind să facă multe lucruri pentru aceștia. Din lumea fără de dor, baronul va veghea peste urbe. Va fi mereu cu noi, iar istoria locală îl va înscrie în cartea ei de aur. A făcut atât de multe pentru noi: a construit mituri, a făcut hoteluri, a imortalizat pe marii noștri scriitori în piețele centrale. Personal, mi-a fost ca un maestro, care mi-a dat multe povețe în cei aproape 10 ani de presă. Soarta face ca în aceste zile o boală să mă țină în casă. Nu voi putea fi alături de baron pe ultimul drum, însă voi fi alături de el prin rugăciuni. Mi-ar plăcea să-l întâlnesc pe baron, într-un bust, undeva în central istoric. Așa va rămâne pentru generațiile viitoare ca pildă a omului care a luminat pentru oameni. Până în ultima clipă. Vineri, de la ora 13.00, la Capela de pe Tarpiului bistritenii se intalnesc pentru ultima data cu baronul. Se duc patriarhii...
5 poezii, 0 proze
hose pablo
Această poezie ați fi vrut s-o scrieți voi De fapt nici nu este o poezie ca atare Este un mesaj de adio pentru comunitățile Acestea literare on on on_line Treabă e că îmi merge foarte prost Și trebuie să iau niște măsuri… urgent să fac ceva Evident că mulți dintre voi nici nu știu nimic despre mine Eu am doozeci de ani și nu nu … nu sunt fain. Acum o lună mi s-a născut o soră Familia mea are clipe frumoase dar și complicate totodat’ Crize financiare uneori chiar se ajunge la depresii din această cauză Deci eu acuma m-am dezis de internet Să contribui și eu la revenirea financiară [câtusi de puțin] a familiei Spre ușurarea unora sau nefericirea altora: Nu voi mai fi aproape deloc pe net Nu voi posta nimic deși aș vrea mult [Cu siguranță din când în când voi trece pe la net-cafe] Îmi iau rămas bun de la prietenii mei cyber Sau mai bine zis de la prietenii mei cu care Comunic mai mult pe net Să fiți liniștiți cu toții / cuminți Priviți frumos viitorul / bucurați-vă Să citiți neapărat pe...
141 poezii, 0 proze
Adria Martin
Raspuns la intrebari Nu, n-am incetat sa scriu. N-am lipsit niciodata De la orele de visare. Doar ca acum scriu Pe peretii labirintului Cu o iesire spre soare. Nu, n-am incetat sa scriu, Doar ca acum scriu si citesc Ceva ce-ar trebui sa stiu Si sa-mplinesc. Nu, n-am incetat sa scriu, Nici sa iubesc, Nici sa traiesc, Doar ca acum Ma scurg in cealalta jumatate A clepsidrei Asteptand ceasul Cand mana destinului O va intoarce. Nu, n-am incetat sa scriu Voi fi din nou la tarmuri, Doar ca mai tarziu. Toronto Martie 26, 2007 www.adriamartin.com Prietene! Nu uita ca traiesti si mori in fiecare zi.... "Carpe diem quam minimum credula postero" - Horatiu (65 - 8 BC) ---------------------------***-------------------------
500 poezii, 0 proze
crisan gabriela
REZUMAT MESCHIN Rezumatul meu Privind in depàrtare /cum candida ninsoare , Se-asterne peste noi /purtìndu-ma ‘napoi, In timp...si ma-nspàimìnta ,/Tacerea ce se-‘mplìntà, Atunci ìn viata mea… Vad zari de catifea, /Si gìnduri sìngeroase, Cu degete paroase,/Pocnindu-mi ochii grei…/de lacrimi si tristete, si zìmbete razlete… _Reci mìmgìieri materne,/_Zàpada ce se-asterne,/ Si ploi ce o topesc… Barbati ce nu-i iubesc; Poi prietene perfide/ce linistea-mi ucide, si case de straini_ecouri de haini… Ce-aluneca pe-o scarà,/cu trepte ce-ntr-o doara / ma chinui sa le spal.. Si-apoi un tainic val,/de flori mirositoare Si dulci si tematoare;_Gradina ce-o iubeam_ Iar marul de la geam,,/cu crengile-agitate, de merele stricate/ce cad cu zgomot greu. Iar dupa, _ tatàl meu/ cu vocea lui blajina, si inima meschina…/strivindu-ne auzul… Vad parca troleibuzul/ ce trece iar si iara; Si-‘nfecta mea càmarà… Imi pare ca aud / Latrìnd cu glasul surd,/un cìine din gradina; O ploaie ce suspina/ìncet ìn viata mea...
10 poezii, 0 proze
olteanu ioan-corneliu
Nascut la alba-iulia,la data de 11 februarie 1985,am urmat cursurile liceului de muzica si arte plastice din oras la profilul canto clasic,dupa care m-am hotarat sa imi continui studiile superioare in domeniu,la timisoara..astfel am ajuns sa fiu si angajat in corul filarmonicii,si sa duc o viata muzicala si culturala destul de bogata..m-am indragostit de-a dreptul de poezie acum trei ani..dar nu mie trebuie sa imi datorez nimic,ci fostei mele prietene,si scumpe muze..Ioana..careia pentru asta ii multumesc toata viata..
1 poezii, 0 proze
Cristina-Monica Moldoveanu
Născută în București, pe data de 16.02.1971. Absolventă a Universității București, facultatea de Psihologie. Preocupări literare - public din 2007 și texte pe suport electronic public din 2010. Am visat să scriu, în special descrieri ale frumuseții naturii, ale locurilor dragi din amintire sau chiar basme încă din copilărie (uneori le povesteam unei prietene), am scris primele poezii la 7-9 ani probabil (caiet cu abțibilduri frumoase pierdut), apoi am scris din nou poezii în liceu (caiet cu file veline pierdut), am continuat în jurul anului 2000 (sporadic) și am început să scriu din nou la sfârșitul anului 2006 (colecționate). Cu toate că am folosit mai demult un pseudonim (amintire a unor încercări literare din liceu), menționez că numele meu pentru cei care mă cunosc este Cristina, nu Monica (pe cartea de identitate este Cristina-Monica, cu liniuță între cele două nume). Poeziile mele au apărut în ziarul Opinia din Buzău (debut), în revistele Renașterea literară, Oglinda literară,...
1196 poezii, 0 proze
prietene, clipa răstoarnă semnale
de Bejliu Anne-Marie
mărşăluind dormind repetă soldatul iubirile toate prin care glonţul de aer trece şi arde metafora liberă ca un cal alb albastru răsună în minţi odihnite pe toate cărările trupului râzi... prietene,...
Zodia Capricornului
de Maria Prochipiuc
Timpul e ncruțător, uneori cuprinde în el toată dulceața lumii, alteori se împarte pe clipe și oameni, după un timp se așterne uitarea… strivesc sub negrul tălpilor, albul imaculat al zăpezii, doar...
periplu printr-o fereastră
de Anisoara Iordache
scuturând zăpezile- printre ziduri cântecul clopotelor * gând de plecare- urme efemere ale altor primăveri * periplu printr-o fereastră- nimic nu-i întâmplător * legănându-se prin ramele unei...
Insula din ziua de ieri
de Umberto Eco
8. Doctrina curioasă a Spiritelor ilustre ale acelei vremi Oprind pentru o clipă valul amintirilor, Roberto își dăduse seama că reevocase moartea tatălui nu din motivul plin de pietate de a ține...
Epilog
de Tony
E atat de rece aici si acum… Mi-e teama si ma simt pierdut Parca-s copil la inceput de drum, Ma simt sarac, sa n-am ce am avut. Mi-e deja dor de toate : De iarba cea verde, De fantana din curte, De...
Despre Cartea lui Iov
de Matei Calinescu
In zilele de post evreiesc, pe care le respecta cu sfintenie (supunandu-se chinului foamei, dar mai ales celui al setei , caci in sete el identifica forma corporala a rugaciunii), Zacharias Lichter...
Aforisme
de Titu Maiorescu
 Între un diamant și o grămadă de pietriș cui i-ar fi alegerea grea? Așa, între aprobarea unui om cuminte și aplauzele zgomotoase ale mulțimii.  Neputându-se modifica oamenii după...
la un moment dat a venit cineva care a început să-mi povestească
de Daniel Dăian
despre omul care îi ciocănea în ușă în fiecare dimineață pe la ora 5 pentru un pahar gol credea că este un cetățean cu o meserie liberală de înălțimea mea care într-un fel sau altul se cam plictisea...
afrodita și păsărarul
de Cătălin Al DOAMNEI
nu reușisem să ajung la moartea afroditei și cel care secătuise o țară m-a chemat să-mi arate însemnele triumfale ale dezastrului și să mă roage să rostesc elogiul funebru al unei vieți trăite din...
Viața ca o furtună III
de Sofia Sinca
Trecură vreo șase luni de când Mioara își eliberă conștiința în fața prietenei sale. Veni iarna, dar una blândă, cum de fapt erau în sudul țării. Totuși, un strat de zăpadă subțire se întinse peste...
