"potriviri" – 20034 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
PMPotrivitu Madalina
5 poezii, 0 proze
ADAlecu Donici
1806 Potrivit unui act eliberat la 4 iunie 1818 de ieromonahul Nicolai, blagocinul bisericii din satul Stanca (în prezent Donici), ținutul Orhei, Alecu Donici a fost botezat la 19 ianuarie 1806. Era primul copil din cei patru băieți ai clucerului Dimitrie Donici și ai Elenei, născută Lambrino. Naș a fost Iancu Lambrino, unchiul după mamă. 1819 20 februarie Împreună cu fratele său Petrache (1808-1872) este înscris la Liceul de cadeți nr.1 din Sankt-Petersburg, unde s-a aflat până la terminarea studiilor în 1825. 29 aprilie Moare tatăl fabulistului, clucerul Dimitrie, în vârstă de 46 de ani, de tuberculoză. 1825 28 aprilie Cu gradul de sublocotenent e trimis în regimentul Ekaterinburg, dislocat în sudul Basarabiei. 1826 30 ianuarie Conform cererii depuse, este eliberat din serviciul militar din motive familiale. 1829 4 noiembrie La Iași se stinge din viață unchiul după tată al fabulistului — cunoscutul pravilist Andronache Donici (n.1760). 1829-1830 A.Donici participă la combaterea...
57 poezii, 0 proze
Alecu Donici
1806 Potrivit unui act eliberat la 4 iunie 1818 de ieromonahul Nicolai, blagocinul bisericii din satul Stanca (în prezent Donici), ținutul Orhei, Alecu Donici a fost botezat la 19 ianuarie 1806. Era primul copil din cei patru băieți ai clucerului Dimitrie Donici și ai Elenei, născută Lambrino. Naș a fost Iancu Lambrino, unchiul după mamă. 1819 20 februarie Împreună cu fratele său Petrache (1808-1872) este înscris la Liceul de cadeți nr.1 din Sankt-Petersburg, unde s-a aflat până la terminarea studiilor în 1825. 29 aprilie Moare tatăl fabulistului, clucerul Dimitrie, în vârstă de 46 de ani, de tuberculoză. 1825 28 aprilie Cu gradul de sublocotenent e trimis în regimentul Ekaterinburg, dislocat în sudul Basarabiei. 1826 30 ianuarie Conform cererii depuse, este eliberat din serviciul militar din motive familiale. 1829 4 noiembrie La Iași se stinge din viață unchiul după tată al fabulistului — cunoscutul pravilist Andronache Donici (n.1760). 1829-1830 A.Donici participă la combaterea...
0 poezii, 0 proze
Ppacurarmiklós
Dualitatea este cel mai potrivit cuvant pentru a ma descrie:m-am nascut in Brasov,Romania si traiesc in Koszeg,Ungaria;tatal roman si mama unguroaica;anii de studii i-am petrecut la Colegiul National Economic "ANDREI BARSEANU" din Brasov iar anii de munca i-am indurat in Ungaria,Austria si Danemarca.Anii de Viata sunt cam peticiti ca ai oricaror romani din Diaspora,caci in strainatate viata nu e mai usoara ca in Tara, e la fel(!),doar ca noi,cei din strainatate,(constient sau inconstient) suntem adevaratii diplomati ai poporului roman.Tot ceea ce gandim spunem si facem este judecat,din pacate,in ceea mai mare parte prin prisma nationalitatii.Diaspora trebuie sa promoveze virtutiile si frumusetile pe care ni le-a daruit acea bucatica de natura pe care noi o numim Romania.Romania nu este teritoriul si locuitorii,ci ansamblul legaturilor (de orice natura!) pe care le detine,iar bunastarea Romaniei este in directa legatura cu bunastarea locuitorilor ei si depinde exclusiv de longevitatea...
2 poezii, 0 proze
AAura
nascuta in locul si la momentul potrivit...cel putin asa imi place sa cred:)
5 poezii, 0 proze
DADiana Aliman
Chiar dacă vorbele tale Îmi tulbură seninătatea privirii Ca niște nori negri,pe cerul violet de toamna Sufletul meu continua sa zboare Asemenea unui porumbel alb...
24 poezii, 0 proze
Niculescu Ioana
Sunt cerul sau marea din priviri .. Sunt calea ta de lumină Sunt mâna ce visu-ți poartă Sunt ziua caldă și senină, Sunt a nopții geană vrăjită Sunt pasul tău pe-al plăjii drum Sunt zefirul dimineții înmiresmat Sunt al primăverii parfum. Am îmbrățișări de rouă Am chemări înfocate în suflet, Am susur în inimă când plouă. Am umbre de val,colorat pamflet Am stropi de vise în privire Am zbateri de aripi închise-n timp, Am pașaport spre nemurire... Asta sunt...un castel de nisip Sunt un castel de nisip zgribulit, De furia valurilor mă feresc, De soare, și de răsărit, Și doar cu stelele mă sfătuiesc! Dar dincolo de umbra ta, Sunt plină de banalul eu, Și cândva îmi doream perfecțiunea, Și azi, și maine...și mereu Și când mă-nalț până la stele, Acolo sufletul e-o poartă.. E poarta ce m-asează între ele, Și ele îmi citesc în soartă! Dar, doar un val... e deajuns, Să mă dărâme, să-mi ia visul, Să-mi fure al meu nepătruns, Și să mi-l ia pe dânsul... Și dacă-mi ia visarea, zborul, Nu mai sunt, nu...
17 poezii, 0 proze
Cris
data nasterii 10.09.1984 GL poezia e pentru mine un hobby, o pasiune... Imi place sa traiesc din amintiri si sa iubesc doar din priviri...
2 poezii, 0 proze
CȘConstantin Ștefuriuc
(5.05.1946, Udești, Suceava – 1994, Suceava) „… un nostalgic fragil, cu himera adolescenței în priviri, un imagist volubil, cu ecouri romantice în auz, un liric suav, cu veleități amânate” – Laurențiu Ulici, în „România literară”, 25.01.1984. „Poezia …este expresia unui spirit genuin și iscoditor, naiv entuziasmat de miraculosul spectacol al lumii. De un imagism frenetic, versurile alcătuiesc un tablou antropomorfic, care impresionează prin asociațiile neașteptate, amintindu-l pe Ilarie Voronca…” („Literatura română contemporană”, vol.I, „Poezia”). Studii de ziaristică la București. Debutează cu poezie la ziarul „Zori noi” din Suceava. Colaborator la: „România literară”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Tribuna”, „Bucovina literară” etc. Plecat dintre noi înainte de vreme („Timpul trece,/te petrece,/dinspre leagăn,/înspre rece” - manuscris), Constantin Ștefuriuc și-a petrecut ultimele clipe într-un pat de spital, iar ultimele sale cuvinte au fost: „Doctore, te rog, dă-mi o...
2 poezii, 0 proze
Ștefan Petică
Într-o familie răzeșească din satul Bucești (jud. Tecuci), la 5 octombrie (22 ianuarie) 1877, a venit pe lume cel care urma, la vârsta potrivită, să fie primul simbolist român, anume Ștefan Petică. Nu se știe când a absolvit liceul. În orice caz, în octombrie 1894, G. Călinescu l-a găsit înscris cursant în clasa a VI-a a Liceului Real din Brăila. Iar o carte de student eliberată la 23 noiembrie 1902, certifică faptul că în 1902-3, Petică era student la Facultatea de Filosofie și Litere din București. În ianuarie 1900, devenise sublocotenent infanterist în rezervă. La 22 mai 1902, lucra la Ministerul Agriculturii, Industriei și Domeniilor. Singurul său domiciliu bucureștean cunoscut e dezvăluit de o carte poștală: Calea 13 septembrie nr.21 (în februarie 1903).
12 poezii, 0 proze
potriviri
de Eliana Dima
mișcă pendulul amorțit, sub ape, ape de se-nchină frumosul chip, de cretă albă-n vîrf, rostit pe o ovală mandolină. trezeste clipa ce se-adună, sub pliurile fustei sale, culege samburii de vreascuri...
(Îm)potriviri
de Ioan Grigoraș
- Ne-mpotrivim acestui val ce trece Cu remușcări cu tot, dac-or fi fost În carnea mea stigmatul tău rămâne Întipărit de-o viață. Pe de rost Te știu, iubite, buzele și sânii, Și pântecul fierbinte,...
(...)
de Papadopol Elena
Chiar dacă fiecare dintre noi abia se mai strecoară printre atâtea lucruri de rezolvat care apar în viața oricărui om, am crezut întotdeauna și în prietenie, și în iubire, că există potriviri de...
Uneori realitatea...
de iscru adrian
Uneori realitatea pare prelungirea unui vis ...alteori visul pare prelungirea acestei realități și nu știi dacă mai poți exista și altfel ...nu doar prin ne-potrivite potriviri prin potrivite...
Un principiu de conectare acauzal
de Caragata Cristiana Oana
Astă-toamnă au apărut numerele – numere duble, triple, în oglindă, tot felul de combinații pe care le văd zilnic de-atunci și după o serie de întâmplări și potriviri curioase pe care le-am numi în...
Șotron pe lanț
de Daniel Bratu
vin raze pe care doar luna le urcă spre capete scrise-n ciment, cu o cretă și ruguri de august duc fuga de nurcă din pasul blănit în zvâcnirea secretă, nu-n torsul rămas de cândva mai în urmă e rost...
În vis uneori...
de iscru adrian
În vis uneori viața și moartea sînt totuna (cînd de fapt sînt oglindire una celeilalte sînt umbră una celeilalte) atunci vei avea senzația că ești consecința împotrivirilor și ne-potrivirilor tale...
Te folosești de cuvinte...
de iscru adrian
Te folosești de cuvinte pentru a le depăși ...alteori te lași folosit de aceleași cuvinte spre a te depăși de fapt nu faci altceva decît să inventezi o viață (de fapt viața ta) ...după care te miri...
Ne-ispitit de inerție...
de iscru adrian
Trupul meu uneori pare locuit de-un alt trup ne-ispitit de inerție (și-ale cărui simțuri pot să recunoască orice extaz invers sau închipuit) sau poate el nu-mi însoțește decît amintirile nu și...
Dupa Paste
de marco
Nuante decazute la stadiul de culori, vesnicele enumerari fara rost, copii batrani sfasiati de copii tineri, poezia cuvantului \"fuuck\", ritmuri tribale intr-o caldura balcanica, resturi de paine...