Căutare

Poul William Anderson (n. 25 noiembrie 1926 – d. 31 iulie 2001) a fost un scriitor american de science fiction, care și-a început cariera în timpul Epocii de Aur a genului și a continuat să scrie și să rămână popular până în secolul 21. Anderson a scris și romane fantasy, istorice, precum și o serie de povestiri, primind numeroase premii, inclusiv șapte premii Hugo și trei premii Nebula. Anderson și-a luat doctoratul în fizică la University of Minnesota în 1948 și s-a căsătorit cu Karen Kruse în 1953, având împreună o fată, Astrid, care este căsătorită cu scriitorul de science fiction Greg Bear. În 1972 a devenit al șaselea președinte al Science Fiction and Fantasy Writers of America. A fost membru al Swordsmen and Sorcerers' Guild of America, un grup de autori de heroic fantasy fondat în anii '60 și ale cărui lucrări au fost antologate în seria lui Lin Carter Flashing Swords!. De asemenea, a fost membru fondator al Society for Creative Anachronism. Robert A. Heinlein a dedicat...

1 poezii, 0 proze

Manaila Ovidiu- George

7 poezii, 0 proze

veronica martin

nascuta la 5 ianuarie 1980 in comuna Podul Ilioaiei.Studenta la universitatea de medicina Iasi.

1 poezii, 0 proze

Maharajah Ioan

Autor al celebrei colectii de volume "Recursivitatea in 250 de cuvinte". Absolvent al Facultatii de Prostologie din Bucuresti Membru in Clubul de la Roman Membru in CFR ( Caile Ferate Rrome) Membru in organizatia "Podul de piatra" Director al Bancii din Parcul cu Platani Co-Autor al romanului alegoric "Am fost premier doua zile" Mare Clevetitor in Rang de mare Barfitor al Plaiului Mioritic

5 poezii, 0 proze

Iancu Amalia

Invat la Colegiul National Nichita Stanescu din Ploiesti. Despre mine...pot spune ca am crescut cu pasiunea de a scrie.Eram foarte mica si ma jucam in podul casei bunicii mele si am gasit o masina de scris veche si prafuita..imi petreceam zile intregi butonand in gol, inchideam ochii si imi imaginam ca personajele scrise de mine prind viata.Cu cat am crescut personajele acelea au inceput sa ma insoteasca,sa faca parte din mine si din viata mea.

1 poezii, 0 proze

Radu Sorin Danut

poet de weekend... Premii: *24 februarie 2011 - mențiune la Concursul de poezie, declarații și maxime pe tema iubirii, sub genericul "Dragostea-i destin străvechi" - Centrul Cultural Pitești (poemul "Tactil" - http://www.agonia.ro/index.php/poetry/13953769/tactil). *iunie 2011 - premiul Revistei "Dunărea de Jos" la Concursul literar "Primăvara lirei" Publicări: *Săgetătorul, suplimentul literar al ziarului "Argeșul" (Nr. 781/4 sept. 2012) *revista "Dunărea de Jos" *Juventiada (volum colectiv), editat de C.C.S. - Pitești, nov. 2011 *Săptămâna argeșeană, Anul I, Nr. 11, 25 aprilie 2012, pag. 15 (poemele Cercul, Definiție, În drum spre casă) *Romeo și Julieta la Mizil: antologie de poezie și epigrame: 2007-2012, Editura LVS Crepuscul, 2012, Ploiești, ppg. 133-134 (poemele Secvențial, Imagine dintr-un tablou)

58 poezii, 0 proze

Andrei Mureșanu

Andrei Mureșanu (n. 16 noiembrie 1816 în Bistrița - d. 12 octombrie 1863 în Brașov) a fost un poet și revoluționar român din Transilvania. S-a născut în Bistrița, într-o familie de țărani. A studiat filozofia și teologia la Blaj, a fost profesor la Brașov începând cu 1838. A început să publice poezie în revista "Foaia pentru minte, inimă și literatură". A fost printre conducătorii revoluției din 1848, participând în delegația Brașovului la întrunirea de la Blaj din mai 1848. Poemul său "Un răsunet", scris la Brașov pe melodia anonimă a unui vechi imn religios (Din sânul maicii mele), a devenit imn revoluționar - a fost numit de Nicolae Bălcescu "Marseilleza românilor". Din 1990, el a devenit imnul României. După revoluția din 1848, Mureșanu a muncit ca traducător la Sibiu, a publicat în revista "Telegraful Român", operele sale având tentă patriotică și de protest social. În 1862, poeziile sale au fost adunate într-un volum. Având sănatatea precară a murit în Brașov în 1863. Andrei...

9 poezii, 0 proze

Sylvia Plath

Sylvia Plath (n. 27 octombrie 1932, Boston, Massachusetts - d. 11 februarie 1963, Londra), poetă americană contemporană. Părinții ei erau cadre didactice la Boston University. Tatăl ei, Otto Plath profesor universitar, a murit când ea avea 8 ani. Mama sa, Aurelia, a trebuit să o crească singură, împreună cu fratele ei mai mic. Poeta i-a dedicat poemul Daddy. Talentul literar al Sylviei s-a făcut remarcat de timpuriu, prima poezie fiindu-i publicată la vârsta de opt ani. În vara anului 1953 se înscrie la o colaborare voluntară de patru săptămâni la revista de modă Mademoiselle" din New York. La întoarcerea la mama sa, la Wellesley, Massachusetts, află că, în ciuda speranțelor care i se dădusră, i-a fost refuzat un curs de vară la Harvard, condus de celebrul scriitor Frank O'Connor (1903 - 1966). Disperată, tânăra de 21 de ani s-a dus la mormântul tatălui său și a înghițit 50 de tablete de somnifer, cu intenția de a se sinucide, dar este găsită după trei zile în pivniță și este salvată...

279 poezii, 0 proze

T.S. Eliot

Thomas Stearns Eliot (26 septembrie 1888 – 4 ianuarie 1965) a fost poet anglo-american, dramaturg, critic literar. S-a născut în St.Louis, Missouri și a fost mezinul răsfățat al unei familii cu 7 copii. Mama sa, profesoară și poetă aspirantă, este cea care îi face cunoștința cu poezia. În 1910, Eliot își încheie studiile de filozofie la Harvard, deși frecventează cursurile numai selectiv. Petrece un an la Paris unde scrie Cântecul lui Alfred Prufrock, poemul care îi aduce consacrarea. Aici va frecventa cursurile universității din Sorbona, iar în Anglia va studia și la Oxford. În 1914, pleacă în Anglia cu o bursă de studii. O întâlnește aici pe Vivienne Haigh-Wood, guvernantă, dansatoare și morfinomană. În ciuda protestelor familiei, Eliot se căsătorește cu ea. După moartea tatălui său, în 1919, suferă o cădere nervoasă. În timpul recuperării scrie poemul Țara pustie, devenit simbolul generației postbelice, generație deziluzionată și debusolată, și totodată piatră de temelie a poeziei...

26 poezii, 0 proze

pomul meu

de Ottilia Ardeleanu

pe drum se uitau la mine ciudat nu vedeau nimic duceam un brad imens aplecată ca Iisus abia l-am băgat pe ușă l-am așezat în mijlocul camerei goale fără podoabe doar cărțile cu fusul versurilor am...

Pomul meu cu 7 frunze

de ciutura carmen luminita

De-atâta sluj printre ghețari cu fețe masculine, am fugit unde musonul nu se-astâmpără. Pașii au călcat ploile, doar să-și cheme vărsarea în mare. Am topit o pădure întreagă într-un câmp de apă...

araucaria araucana

de Ioan Postolache-Doljești

puiuţ de pin chilian cu frunze solzi înghimpaţi e pomul meu de crăciun n-ai cum să-l mângâi nu miroase-a răşină pentru mine fără de seamăn purtător de iubire dar făcut de ai mei ca amintire din ţară...

bagatelă cu yucca și lebede

de Elena Overhamm

Două lucruri mărunte îmi măcinau mintea, imediat ce m-am instalat regulamentar în scaunul de la mijlocul avionului: pomul meu din dormitor și lebedele ce se aciuiseră de câteva luni, laolaltă cu...

Atelier

Pe cărarea unui vis….

de Marilena Rodica Chiretu

Pe cărarea unui vis… Pe cărarea unui vis stă privirea și suspină, se întreabă de s-a scris simfonia de lumină, căci pădurea e adâncă, pomul meu e un pitic, dar va crește și pe stâncă trunchiul de va...

Toamna

de CATANESCU GABRIEL

A venit toamna, Randunele,cocostarci Alte pasari mari si mici, Greerasi si furnicute Toti se pregatesc pe rupte Sa intampine ceva, Oare ce o fii...e iarna! Natura ingalbeneste, Pomul meu se...

Floare amara

de Grig Salvan

lumînarea cu lacrimi o stîngi seară de seară... ce să-ți aduc să nu plângi floare amară?... să-ți aduc jocul meu cu oameni de ceară? blidul cu lacrimi de seară? să-ți dăruiesc de uitare un ceas?...

Cântec de leagăn

de Marina Spataru

Þi-am adormit în poala surdă Cerșind un rest de anotimp... Tu ești iertarea mea din urmă Și visul primului alint. Târziul picură cenușă În ochii tăi bătrâni și grei, Strânsoarea vremii ne-năbușă, Iar...

Venera

de Marin Tănase

S-au scurtcircuitat copacii azi-dimineață îi spuneam Venerei în parcul mut te iubesc și frunzele lor curentate în spatele nostru ploaia în fața noastră potopul ai căzut în brânci ca un plop cu...

Gandurile ultimului condamnat

de Florin DeRoxas

incatusat ca-ntotdeauna in celula gandurilor, mi-asez tigara-n coltul gurii si dau ghes randurilor. ma aflu aici din vremea in care ai plecat, mai am vederi in minte si pe tine cu mainile sub cap. cu...