"poem cu calut" – 21091 rezultate
0.03 secundeMeilisearchpoezii-cu-ingeri
Poeme cu si despre îngeri
de Marius Surleac
Denise Duhamel
poeta americana contemporana. 1993- Zambeste! 1995 Femeia cu doua vagine 1996 Cum a cazut cerul 2001 Regina pentru o zi:poeme alese si inedite 2005 Mille et un sentiments *** Denise Duhamel is an American poet. She was born in Woonsocket, RI, in 1961. She received her B.F.A. from Emerson College and her M.F.A. from Sarah Lawrence College.[1] She is a New York Foundation for the Arts recipient and has been resident poet at Bucknell University. She has had residencies at Yaddo and The MacDowell Colony.[2] Duhamel has also collaborated with Maureen Seaton on Little Novels, Oyl, and Exquisite Politics. Of this collaboration, Duhamel says; "Something magical happens when we write - we find this third voice, someone who is neither Maureen nor I, and our ego sort of fades into the background. The poem matters, not either one of us."[3] Duhamel names Lucille Ball, Roseanne Barr, Andrea Dworkin, Alyson Palmer, Amy Ziff and Elizabeth Ziff (who make up the singing group Betty) and the 70s...
2 poezii, 0 proze
Allen Ginsberg
Irwin Allen Ginsberg (3 iunie 1926, Paterson, New Jersey - 5 aprilie 1997) a fost un poet american postbelic, aparținând așa numitei generații beat. Este cunoscut pentru celebrul poem postmodern Howl. Și-a manifestat deschis dezaprobarea față de Războiul din Vietnam. Tatăl lui Ginsberg a fost fiul unui profesor și poet, Louis Ginsburg, iar mama a fost o femeie cu convingeri comuniste, care s-a îmbolnăvit psihic și a murit destul de tânără. După terminarea studiilor de drept la Universitatea Columbia a avut diferite slujbe, de exemplu critic literar la revista Newsweek. Publicarea în 1956 a cărții „Howl and Other Poems” l-a identificat imediat ca adept al generației beat, lucrările sale ulterioare fiind și ele împotriva materialismul american și pentru găsirea unei noi forme de exprimare. Mare iubitor de călătorie, Ginsburg a trăit să vadă sfârșitul generației beat, în ultimii ani stilul său literar putând fi descris ca antiautoritar. În ultimii ani de viață a fost budist, după ce s-a...
60 poezii, 0 proze
Tadeusz Rozewicz
09 octombrie 1921, Radomsko, Polonia. Debut cu poezii în 1938. Participă la al II-lea război mondial. Studii de istoria artei la Universitatea Jagellonă din Cracovia. Volume publicate: Într-o linguriță de apă (1946), Neliniște (1947), Mănușa roșie (1948), Cinci poeme (1950), Timpul care vine (1951), Versuri și imagini (1953), Câmpia (1954), Frunze căzute din pomi (1955), Zâmbete (1955), Poem deschis (1956), Examenul întrerupt (1960), Convorbiri cu prințul (1960), Roza verde (1961), Cartoteca (1960), Nimic în mantaua lui Prosper (1962), Martorii sau mica stabilizare (1962), Grupa lui Laocoon (1963), Chip (1964), Opere dramatice (1965), Excursie la muzeu (1966), Versuri și poeme (1967), Al treilea chip (1968), Regio (1969), Moartea în decoruri vechi (1970), Poezii alese (1971), Piese de teatru (1972) Numeroase premii literare, nominalizare la premiul Nobel. -(sursa - traducere de Nicolae Mareș - Tadeusz Rozewicz, Neliniște, Ed. Biblioteca pentru toți, 1984.
2 poezii, 0 proze
Ion Faiter
Ion Faiter (n. 15 martie 1936) este un poet, prozator și eseist din Constanța. Opere de autor * Trecător prin târguri și iarmaroace, Editura Sport-Turism, București, 1982 (etnografie/pagini de călătorie) * Poem lângă mare, Editura Albatros, București, 1988 (versuri) * Sequoia gigantea, 1992 (versuri) * Liceul Mircea cel Bătrân. 1896-1996, 1996 (monografie) * Cad piersicile, Editura Dada, Constanța, 2002 (versuri) * Grădina Linwood, Editura Ex Ponto, Constanța, 2007 (versuri) Opere de coautor * Biblioteca municipală Constanța, 1969 (monografie) * Reviste dobrogene. Arhiva Dobrogei. Analele Dobrogei, 1971 (bibliografie analitică selectivă cu studiu monografic și indice toponimic) * Cântece la Marea Neagră, Centrul Județean de Îndrumare a Creației Populare și a Mișcării Artistice de Masă, Constanța, 1971/1977 (antologie de folclor dobrogean, colaborare cu Constanța Călinescu) * Dimensiunile unor vocații, 1979 (biobibliografie) * Prin constelații dobrogene, Editura Sport-Turism,...
7 poezii, 0 proze
Ioan Nenițescu
S-a născut la 11 Aprilie 1854, în orașul Galați. Fiu de manufacturier, și-a început școala comercială la Galați, dar a terminat liceul la Iași, apoi a frecventat cursurile Facultății de litere. După Războiul de independență a plecat la Berlin, unde a urmat Filosofia. Și-a dat doctoratul tot în Germania la Leipzig (1887). Moare la 23 Februarie 1901 în timpul unei călători la Buzău cu trenul și a fost inmormântat la București. Poezii Flori de primăvara (Berlin, 1880; Editia a II-a, București, 1889) Șoimii de la Războieni (poem în 9 cânturi, București, 1882) Pui de lei (București, 1891) Pui de lei Țara mea Moartea lui Decebal Voința neamului Tatăl nostru în câteva istorioare pe înțelesul tuturor (Buc., 1894) De la românii din Turcia europeană (studiu etnic și statistic asupra aromânilor, București, 1895) Poezii (București, 1911) Teatru Radu de la Afumați (dramă istorică în 5 acte, București, 1897) O singură iubire Două femei Vlad Țepeș Mihai Viteazul
1 poezii, 0 proze
Mircea Ivănescu
Mircea Ivănescu (n. 26 martie 1931) este un scriitor, poet, eseist și traducător român contemporan. A absolvit în 1954 Facultatea de Filologie (secția franceză) a Universității din București. A fost, pe rând, redactor la Agerpres, la revista „Lumea”, la Editura pentru Literatură Universală și la revista „Transilvania” din Sibiu. De la volumul de debut din 1968 și până la versurile recente, incluse în selecția „din periodice și inedite” a antologiei de autor Poesii vechi și nouă (1999), de-a lungul a peste trei decenii, poezia lui Mircea Ivanescu a rămas egală cu ea însăși, atât în ritmul producerii, cât și în calitatea ei estetică. S-a spus despre el că e un poet „care nu încape într-o antologie” (Ion Bogdan Lefter). Titlurile volumelor sale de poezii sunt banale, puțin spectaculoase. A scris poeme despre personajul Mopete, numele acestuia conține o anagramă a cuvintelor poet și poem. Este considerat a fi unul dintre cei mai importanți poeți români contemporani și un pionier al...
40 poezii, 0 proze
nizar kabbani
Nascut in 1923, absolvent al Facultati de Drept din Damasc, in 1945, N. Kabbania optata pentru o cariera diplomatica, ocupand pana in 1966 functia de consilier cultural in ambasadele siriene din Egipt, Turcia, China si Spania. El publica primul volum de poezii in 1944: " Inserarea mi-a spus". Apoi "Parfumul iasomiei de Damas". In 1952, apare " Tineretea unui san". Poet al cauzelor sociale, el publica in acelasi an un poem care determina un scandal: "Paine, hasis si luna".fapt unic, Parlamentul sirian se intruneste pentru a judeca scrierile lui Kabbani, calificat ca: "ateu provocator, nedemn sa reprezinte tara sa in strainanatate". In 1967, publica o auto-critica a lumii arabe. Cand i s-a reprosat duritatea cu care i-a critat pe arabi , el spune:"akher el daa'al kay","este cauterizarea prin foc". Inlatura imaginea traditionala a femeii arabe si inventeaza un limbaj nou, cu multe imagini preluate din lumea copilariei. A publicat peste 30 de volume. A murit la 1 mai 1998 la Londra, din...
2 poezii, 0 proze
Nicolae Labiș
Nefericitul poet, stins din viață la doar 21 de ani, după un accident de tramvai, avusese o fascinantă ascensiune literară. Fiu al învățătorului Eugen Labis și al Profirei, care-i îndrumă, la școala primară, primii pași. Din copilărie scrie povești și poezii. Liceul \"Nicu Gane\" Fălticeni (1947 - 1951), continuat la Iași. Debut în Zori noi - Suceava (1950) și Viața Românească (1951). Urmează cursurile Școlii de literatură \"Mihai Eminescu\" din București. Se înscrie și abandonează imediat Filologia bucureșteană. Debutul editorial aduce un suflu nou poetic și o speranță de autor complet: Primele iubiri (1956). Pregătește pentru tipar volumul Lupta cu inerția (apare postum, 1958), dar moare stupid, în preajma Craciunului 1956, în urma unui accident de tramvai, în împrejurări încă neelucidate complet. Vizitase \"Capșa\", pentru o degustare, a vrut să ia tramvaiul spre iubită, cineva l-a îmbrâncit, s-a prins de grătarul dintre vagoane, a cazut cu capul pe caldarâm. Măduva spinarii îi era...
0 poezii, 0 proze
Dante Alighieri
Dante Alighieri (*29 mai 1265, Florența - †14 septembrie 1321, Ravenna), poet și filozof italian, om politic florentin, cel mai mare scriitor european din Evul Mediu. Autor al "Divinei Comedii", capodoperă a literaturii universale, Dante este primul mare poet de limbă italiană, Sommo Poeta ("poet în cel mai înalt grad"). "Dante era de statură mijlocie, cu un umblet grav și liniștit. Avea o față lungă, nasul acvilin, ochii mari, pielea brună, părul negru și des, totdeauna cu o căutătură melancolică și gânditoare" (Giovanni Boccaccio, Trattatello in laude di Dante). Viața lui Dante este strâns legată de evenimentele politice din Florența. În acea perioadă, Florența era pe cale să devină orașul cel mai important și puternic din Italia centrală. Începând din 1250, un guvern comunal compus din burghezi și meseriași înlătură supremația nobilimii și, doi ani mai târziu, se bat primii "fiorini" de aur, monedă forte a comerțului european. Conflictul dintre "Guelfi", fideli autorității...
21 poezii, 0 proze
Jean Mogin
Născut la Bruxelles, la 25 aprilie 1921. Jean Mogin se trage dintr-o familie de origine franceză, emigrată în Țările-de-Jos cu puțin înainte de revocarea Edictului din Nantes (1685). Fiu al poetului Norge, Jean Mogin este poet, autor dramatic și critic literar. A studiat arheologia și istoria artelor. A condus serviciul de teatru și literatură al Radiodifuziunii naționale belgiene. Poeți mai vârstnici, de prestigiu, și critici ca Franz Hellens și Jean Tordeur au relevat calitățile esențiale ale scrisului lui Jean Mogin în poezie și teatru : „un poet dăruit cu un verb ales și interogativ patetic, cu alură incisivă, cu abundență lexicală, cu nerăbdare pasionată”. A publicat culegerile de poezie: La vigne amere (Vița amară), în 1943 – Premiul poeților; Les vigiles (Ajunurile), în 1950; Les patures du silence (Pajiștile liniștii), în 1956 – Premiul gândirii franceze.
2 poezii, 0 proze
poem cu calut
de Radu Sorin Danut
în zodia calului de aramă toamnă venea, toamnă curgea la Nucșoara arama părea mai strălucitoare decât aurul ca și cum ar fi privit [dinspre] soare spre noi iar visele cu inorogi erau singurele...
în numele lucrurilor
de Rodica Brad Păuna
în numele lucrurilor nimic nu-mi aparține tot ce incepe într-un simț al meu se sfârșește dincolo de mine nimic nu-mi aparține (nici eu mie nici zâmbetul e al unei măști ss. indescifrabil) cum în...
poem virusat
de Crina Albu
spuneam nu voi intra în cursă dar mă minunez când trec în galop căluții tăi cu ochelari fumurii între ficțiune și realitate e un pas uriaș creierul cu onduleuri se bifurcă în linii paralele...
in miez de intrebare
de Gabriela Marieta Secu
nu te opri în miez de întrebare căluții mei de mare au sigur, un răspuns pentru a ta confuză si stranie mirare in Atlantida oarbă ce-n tine a pătruns... priveste adânc, e cerul inăuntru cu toate ale...
Poem scrântit la gioale
de Ioan Jorz
am ajuns să mă înjure toți proștii pe mine care am băut cu ion c plăteam numai eu că el era pensinar de boală și cumpăra ciment pentru \"cartea de beton\" pe care o avea în capul în care primise un...
Poem desuet
de Iulia Elize
în lacrimă e lăcrămioara ce-i lovită iar de cei ce ard ogorul cu lăcrămioară scris-am ziua ceea pe cer plângea de-a pomina, de-aceea e un război, un fel de pace cu un sceptru un fel de păzitor ce...
poem pe motor
de Alexandru Gheție
dacă ar merge motocicleta albastră te-aș plimba pe transfăgărășan prin pădurile de brazi acolo unde siluetele înaltului umbrele singurătății se apleacă prin ace și cad pe pământ acolo unde...
Poem scris acum câteva sute de mii de secunde
de Lavinia Micula
câteodată sunt singură pe toată suprafața corpului atunci ascult muzica anilor 1300 prepar un sos la rece cu ghimbir, chilli și ananas crud am vrut să cumpăr un cactus m-am răzgândit am luat un...
poem pentru chagall
de Zburlea Ariana
înoată, sunt aici, zise tata niciodată îmi înghite urechile nările rănile parcă nici nu e apă e o cremă albastră de tort de botez parcă sunt limbile acrilice ale lui chagall respirația atât de rece...
