"poem cu alge" – 21088 rezultate
0.02 secundeMeilisearchpoezii-cu-ingeri
Poeme cu si despre îngeri
de Marius Surleac
Paul Păun
Paul Păun (născut Paul Zaharia pe 5 septembrie 1915, București și decedat la 9 aprilie 1994, Haifa) a fost un artist și poet suparealist român, fiind de asemenea un doctor în medicină și chirurgie. Debutează la revista Alge în 1930, cucerit fiind de Poemul invectivă al lui Geo Bogza. În 1933 e condamnat pentru pornografie în procesul intentat de Nicolae Iorga. După 1939 e prezent în grupul suprarealist român, alături de Gellu Naum, Virgil Teodorescu, Gherasim Luca (care colaborase anterior cu Păun la Alge) și Dolfi Trost. De asemenea a scris la unu, Viața imediată, Meridian, Azi, Viața românească și Reporter și a expus desene în diverse galerii la Londra, Tel Aviv și Haifa. A brevetat așa-numitele "lovaje" și "desene infranegre" și a inventat "afumăturile" (sticle de lampă cu gaz afumate). El a considerat arta "o invazie pe tărâmul imaginarului", "o intervenție permanentă și himerică în misterul creației permanente". Opere literare Poezii: * Plămânul sălbatec, Tipografia Bucovina,...
12 poezii, 0 proze
Aurel Baranga
Aurel Baranga (n. 20 iunie 1913, București - d. 10 iunie 1979, București) este pseudonimul lui Aurel Leibovici, un poet și un dramaturg român de origine evreiască. A obținut bacalaureatul la Liceul Matei Basarab din București în 1931 și a absolvit Facultatea de Medicină în 1938. A debutat cu versuri în revista Bilete de papagal a lui Tudor Arghezi. A editat împreună cu Gherasim Luca, Paul Păun și Sesto Pals revista de avangardă Alge. A colaborat la revista de avangardă unu, editată de Sașa Pană și Moldov. În 1948 a scris textul imnului României comuniste, "Zdrobite cătușe", muzica fiind compusă de Matei Socor. Tot în 1948, Aurel Baranga a primit ca "sarcină de partid" să înființeze revista de satiră și umor Urzica. Din 1949 și până la sfârșitul vieții (10 iunie 1979) a fost redactor-șef la Urzica. A fost căsătorit cu actrița Marcela Rusu, fosta soție a lui Alexandru Bârlădeanu. Aurel Baranga a avut un fiu, Harry Baranga. Opere Poeme în abis, 1933 Ninge peste Ucraina, 1945 Marea...
9 poezii, 0 proze
John Berryman
John Berryman (1914-1972) a fost, alături de Lowell, unul dintre poeții cei mai de seamă ai Americii deceniilor \'50 și \'60. După un debut care a atras atenția - lungul poem narativ Omagiu pentru Doamna Brodstreet - evocare într-un limbaj de mare concizie și originalitate a uneia din primele poete puritane ale Statelor Unite, Berryman a evoluat spre un stil tot mai personal, care l-a impus ca una din personalitățile influente ale literaturii țării sale. Cântece de vis este opera sa majoră, care l-a preocupat în ultimii ani de viață (înainte de sinuciderea sa, de asemenea înfăptuită prin aruncarea de pe un pod). E vorba de un lung poem narativ, suită de aproape 400 de piese scurte în trei stanțe a câte șase versuri, în care eroul, uneori povestind la persoana întâi alteori, chiar în cuprinsul aceleiași poezii, acceptând să fie văzut din afară, ca simplu personaj, uneori dialogând cu sine însuși, alteori cu un interlocutor căruia i se adresează cu apelativul folosit in blues, „Domnule...
1 poezii, 0 proze
Mircea Ivănescu
Mircea Ivănescu (n. 26 martie 1931) este un scriitor, poet, eseist și traducător român contemporan. A absolvit în 1954 Facultatea de Filologie (secția franceză) a Universității din București. A fost, pe rând, redactor la Agerpres, la revista „Lumea”, la Editura pentru Literatură Universală și la revista „Transilvania” din Sibiu. De la volumul de debut din 1968 și până la versurile recente, incluse în selecția „din periodice și inedite” a antologiei de autor Poesii vechi și nouă (1999), de-a lungul a peste trei decenii, poezia lui Mircea Ivanescu a rămas egală cu ea însăși, atât în ritmul producerii, cât și în calitatea ei estetică. S-a spus despre el că e un poet „care nu încape într-o antologie” (Ion Bogdan Lefter). Titlurile volumelor sale de poezii sunt banale, puțin spectaculoase. A scris poeme despre personajul Mopete, numele acestuia conține o anagramă a cuvintelor poet și poem. Este considerat a fi unul dintre cei mai importanți poeți români contemporani și un pionier al...
40 poezii, 0 proze
Zilot Românul
Zilot Românul (pseudonimul lui Ștefan Ioan Fănuță) (n. ~ 27 decembrie 1787, București - d. 12 noiembrie 1853, București) a fost un jurist, poet și cronicar român. A scris istorii în versuri și în proză ale Țării Românești din timpul lui Constantin Hangerli (1796) până la Răscoala lui Tudor din 1821. Prima parte, intitulată „Domnia lui Constandin vodă Hangerliul” a terminat-o în 1800, la o „copilărească vârstă”. Alte lucrări mai de seamă ale sale au fost o cronică în versuri despre „Anul 1848” și un poem alegoric numit „Dăslușire”. Crezul său ca istoric și l-a exprimat într-o poezie celebră, intitulată chiar „Definiția istoricului”: „ Istoric sunt, n-am frate, N-am rudă, n-am vecin: Stăpân am p-adevărul, Lui cată să mă-nchin! ” Cronicile sale au fost publicate întâi de B. P. Hasdeu (1884), apoi de Gr. Tocilescu (1885 - 1891) și de G. T. Kirileanu (1942). O ediție mai recentă a apărut în 1996 cu studiu introductiv, note, comentarii și indici de Marcel Dumitru Ciucă, cel căruia îi revine...
1 poezii, 0 proze
Horia Gane
Horia Gane (pseudonimul lui Roșu Herman Gutman, n. 10 aprilie 1936, Scaieni, jud. Prahova - d. 11 iulie 2004, București) a fost un poet și prozator român. Opere * Lumină întârziată, Colecția Luceafărul, Editura pentru Literatură, București, 1967 (versuri) * Dimineața noului venit: roman, Cartea Românească, București, 1974 * Plante gânditoare, Cartea Românească, București, 1977 (versuri) * Melior, Cartea Românească, București, 1981 (versuri) * Puntea de hârtie, Cartea Românească, București, 1986 (versuri) * Frageda fire, Editura Ion Creangă, București, 1990 (versuri pentru copii) * Elena. Grădinile suspendate ale cuvântului, carte manuscris, 1996 (poem) * Voi spune îngerilor, Editura Redacției Publicațiilor pentru Străinătate a USR, 2004 (roman) * Rochie de mireasă cu fluturi arămii, Editura Muzeul Literaturii Române, 2006 (roman)
1 poezii, 0 proze
Ion Foti
Ion Foti (1887-1946) - poet armean Născut în Vlaho- Clisura. Tipărește în volum o culegere de „Cântițe” în 1912 cu poeme ale altor autori armâni ai vremii. Ion Foti, bântuit de neliniști existențiale, tânjește după lumină, spații deschise, culoare, mișcare în aerul liber și tare al Munților Macedoniei lui natale. Traduce mult din literatura greacă veche, din literaturile moderne, mai ales germană în limba română. A încercat traduceri și în armânească după Heine și Goethe. Opere (listă incompletă?) * Spre necunoscut : Poeme și poezii : 1919-1923, Editura Cultura Națională, București, 1924 * Vis și realitate, București, 1927 * Daphines și Chloe ai vremei noastre, București, 1928 * Cãntitsi shi Ndoauã Isturii Aleapti, Editura Cartea Aromână, Constanța, 1998
1 poezii, 0 proze
Fujiwara no Teika
Fujiwara no Teika (1169-1241) Fiul lui Fujiwara no Skunzei, Teika a fost cel mai mare literat al vremii sale. Poet cu un florilegiu propriu, critic literar de mare prestigiu, prozator și autorul câtorva antologii celebre: -Shinkokinshu (Nouă culegere de poezii din trecut și de azi) întocmită în 1201-1206 împreună cu alții, la îndemnul fostului împărat Go-Toba, -Shinchokusenshu (Nouă culegere imperială), la cererea fostului împărat Go-Horikawa, terminată în 1234, pentru care a scris și o prefață japoneză; -Kindai Shuka (Cele mai bune poezii ale vremii noastre), o selecție de 83 tanka ș. a. A ocupat funcții înalte la curte făcând parte din juriul multor concursuri imperiale.
1 poezii, 0 proze
Dimitrie Stelaru
Dimitrie Stelaru (pseudonimul literar al lui Dumitru Petrescu) (n.8 martie 1917, București - d. 29 noiembrie 1971), poet român. A publicat peste 20 de volume de versuri, patru cărți de proză (proză scurtă și roman), precum și nouă cărți de eseistică. A dus o viață de boem adevărat, trăind în stilul lui Edgar Poe, într-o continuă euforie întreținută de excese alcoolice, cu evocări de îngeri și ingenuități infantile Volume publicate Preamărirea durerii (semnat: D. Orfanu) - 1938 Noaptea geniului - 1942 Ora fantastică (poeme cu o planetă de poet nou de Eugen Lovinescu) - 1944 Cetățile albe - 1946 Mare incognitum Zeii prind șoareci Coloane
21 poezii, 0 proze
Marcel Gafton
Marcel Gafton (1925-1987) a fost un poet și traducător român. A absolvit studiile liceale la Brăila și alege Facultatea de Drept a Universității din București pe care, însă, nu reușește s-o finalizeze. Încă din vârsta adolescenței, debutează cu poeme în Revista Fundațiilor Regale, primul său volum va apărea însă abia în 1972. Volumele sale îl impun drept un poet de „accentuat rafinament lingvistic”; Ștefan Augustin Doinaș, crede că Gafton este un mare amator de cuvinte ne-poetice cu ajutorul cărora ilustrează „un orizont de candori și miraje, de străvezimi și plutiri”, orizont moral și senzitiv deopotrivă. Marcel Gafton e „un poet fidel lui însuși, cavaler al unei poezii de interior, care gândește într-o încăpere severă” (Emil Manu) și care se impune prin poeme rafinate până la esențe. Altfel spus, acest novator al limbajului poetic este „o individualitate nu numai în cadrul generației războiului, din care face parte, dar și în cel al generațiilor ulterioare de poeți” (Ion Cristofor)....
4 poezii, 0 proze
poem cu alge
de Ștefania Pușcalãu
când toți spuneau că nu mai exiști și când uitasem să mai scriu despre tine te-am simțit într-o zvâcnire ceva din răsărit ceva din mare unde tot anul s-au izbit talazuri până aici o fi ajuns și...
poem complicat
de ioana negoescu
dacă ți-aș scrie acum ar ieși un poem de dragoste ar fi un text lung despre frunze despre pietre despre copaci aș spune cum alunecă zilele prin mine cum le compun oasele din oasele mele cum fac tot...
poem complicat
de ioana negoescu
dacă ți-aș scrie acum ar ieși un poem de dragoste ar fi un text lung despre copaci aș spune cum alunecă zilele prin mine cum le compun oasele din oasele mele cum fac tot felu de calcule încâlcite din...
Poem omului de artă
de Dan Neicuțescu
Aștept să mor, o ultimă dorință A celui plin de triste nebunii, Pe țărmul mării fără de credință, Să cad răpus d-eterne inerții. Vreau pescărușii ochii să-mi culeagă, Spre răsărit să-i poarte-n...
Epitafuri
de calota rodica
Epitafuri imaginare Baudelaire Sunt albatrosul înecat cu-o mare îmi scârțâie aripile de sare cu tot cu pești meduze sau vapoare în plisc atârnă străluciri amare de aisberg pocnit de-un negru soare...
Cei mai frumosi ani
de Adriana Marilena Stroilescu
Backstage si ce a vrut sa spuna autorul ardem trairi inghesuind emotii pe scena sa incapem cit mai multi endomorfism de roca eruptiva amagind cu metafore anotimpurile sa mai treaca o zi sa mai plutim...
Florin Dochia
de nicolae eremia
Lecturând această carte, Șarpele dezaripat, Editura Princeps Edit, Iași, 2008, nu mă pot desprinde de simbolistica șarpelui, încercând chiar să fac legătura cu existența șarpelui înaripat aztec,...
Puterea trăirii
de Jerlăianu Manuela Cerasela
PUTEREA TRĂIRII Un cântec se-aude din sufletul Lunii Și-altarele vieții răsună Pe-un petec de slove și altul de stele, Trecând prin visele mele... Pe palma de gânduri mai crește o notă Și vin...
Niciodată să nu părăsiţi golul absenţei unei femei - Epifanigramă -
de Manolescu Gorun
1. Royal pentru pisici sensibile mă uitam la raftul de jos ea trecea ca o promisiune în derivă ochii ei – gri? aurii? nu se poate spune exact cum nu poți spune exact de ce cumperi hrană scumpă pentru...
