"pământul care aplaudă" – 20152 rezultate
0.02 secundeMeilisearchneleapca mihaela
fiecare copac este un deget cu care pamantul arata soarele din noi
4 poezii, 0 proze
MVMatei Vișniec
Matei Vișniec este născut în 1956 în România. Copilăria și-a petrecut-o la Rădăuți. Tatăl era contabil iar mama învățătoare. Familia sa a avut experiența dureroasă de a i se fi confiscat pamântul pe care-l deținea și îl lucra. De mic observă că trebuie să adopte la școala și mai târziu în viața activă o ideologie de care știa că nu este chiar așa de perfectă și de adevarată. Această diferență între realitate și modul în care este înfățișată realitatea, cum ar fi spus tatăl său contabil, între scriptic și faptic, va fi inspiratoarea multora din piesele sale. Din copilărie într-un oraș în genul acelora "în care nu se întâmplă nimic" cum spunea Minulescu i-a rămas o amintire de neuitat: spectacolul circului în turneu la Rădăuți. Spectacolul plin de culori, pe scenă, în direct, i-a trezit gustul pentru reprezentația teatrală. Îi va inspira ideea piesei Angajare de clovn Se mută apoi la București unde are acces la toate bibliotecile, toate formele de scriere, la literatura clasică și...
54 poezii, 0 proze
lefter sorana
Cand simti ca totul iti scapa,pamantul iti fuge de sub picioare,opreste-te o clipa,inspira,apoi expira si striga:asta e!Chiar daca totul iti pare un chin fara sfarsit,gandeste-te ca intr-o zi va lua sfarsit si va fi la fel ca la inceput:pur,cald,linistit.Nimeni si nimic nu te va deranja. Si ce daca totul e intors,totul iti merge rau,viata poate lua o alta turnura.Asta daca vrei cu adevarat!Daca te complaci in situatia in care esti,totul va fi pierdut. Trebuie sa speri,mereu sa crezi ca va fi bine!Pentru ceva te-ai nascut,dar pentru ceva bun,nu pentru chin!Fi tare,fi tu insati,fi asa cum ai fost mereu:nepasatoare,rece,dura.De ce te-ai schimbat?Nu erai asa!Unde esti,unde te-ai pierdut?Pe care drum ai ratacit?Regaseste-te! Vino!Simti ca totul e altfel?De ce lasi grijile sa te copleseasca,lasii sa te domine,raul sa te inraiasaca? SUNT DOAR UN SUFLET NEBUN CU TRUP DE FUM!
3 poezii, 0 proze
LALorenzo Andreassen
Picture of my life....Jamiroquai " ceea ce castiga ei , pierdem noi" eu sunt ceea ce imi place.... ce iti place .....e un fel de a spune cine esti de fapt. de ex: pe mine ma definesc lucrurile care imi plac imi plac parfumurile.... imi place inceputul zilei....din concediu... imi place porumbul fiert ...sa vad crapaturile din pamantul de la tzara imi place la nebunie sa conduc....in toate sensurile imi placea puiul magic de la "Pui de urs" si tigaie ca la mama acasa la "La mama" si ficatei Lyonezi la "Phellipe" si stridiile cu sos de unt fierbinte si lamaie la " Sir Jack" si bif in sange spalat cu vin rosu , facut de mine.. imi place ca stau langa lac si imi place sa beau un pahar de vin la asfintit gandind ce am de facut in viata imi place sa vad zambetul si bucuria celei careia ii ofer flori imi place sa iubesc imi place cu adevarat sa dansez...si sunt super fericit cand gasesc ritmul in partenera... imi place Kazanzakis Imi plac Jack Daniels si Henri Wintermans imi place sa...
3 poezii, 0 proze
DCdana constantin
coodblu@yahoo.com http://www.youtube.com/watch?v=YVrOE39KT5A Tom Baxter - Skybound Toamna... traseu involuntar ...si nu am unde sa opresc mi-am spus pasul sau piatra pe care voi calca fara margini ca un apus fara bucurie ma va propti de umerii tai si am cazut in dorinta in dorinta de a avea frati printre copaci milenari dar unde mi-am infipt radacinile se facea ca era o inima vie ce rosogolea pamantul aratandu-ma lumii pe dinauntru afara de mine era inca liniste...
19 poezii, 0 proze
IVIleana Vulpescu
Ileana Vulpescu (n. 21 mai 1932, Bratovoești, județul Dolj) este o prozatoare și romancieră româncă. Este soția poetului și traducătorului Romulus Vulpescu. Cel mai cunoscut roman al ei este Arta conversației care a reușit să ajungă best-seller înainte de 1989. Opere Rămas-bun (roman) , Editura Cartea Românească, 1975; Arta conversației, Editura Cartea Românească, 1980 ; Editura Arta Grafică, 1992,1994 ; Editura Logos, 1993 Sărută pământul acesta (roman), Editura Cartea Românească, 1987; Rămas-bun casei părintești (roman), Editura Arta Grafică, 1990; Carnetul din port-hart (roman), Editura Eminescu, 1996; Candidații la fericire (proze), Editura Tempus, Ploiești, 2002; Arta compromisului (roman) , Editura Tempus, Ploiești, 2002 ISBN 973-85140-3-7; 2007; De-amor, de-amar, de inimă albastră, 2005; Viață, viață, legată cu ață (roman), Editura Tempus, Ploiești, 2007;
3 poezii, 0 proze
VBValentin Boeru
Bucureștean prin naștere,român prin definiție,umanist universal prin formație. Îndrăgostit cu patimă de viață, sub toate aspectele, promovez respectul pentru creație și creatori, considerând că ei sunt atlanții și cariatidale ce susțin cu fruntea cerul și pământul. Am colaborat cu presa în țară și străinătate, publicând atât producții grafice, cât și încercări literare. Am încercat să armonizez în priectele mele lemnul, plantele, piatra și betonul cu sufletul oamenilor. Bilanțul fiecăruia din noi ar trebui să ne facă să ținem capul sus, iar înțelegerea celor din jur să ne înconjoare ca rezultat al girului, pe care noi înșine, îl acordăm celorlalți. Cel mai mare câștig este cantitatea de respect pe care o transmitem și o primim. Aceasta, numai dacă dorim să știm că nu trăim degeaba, rezolvând fericit și nu creând probleme. Ființa noastră nu poate decât să arunce câte o rază de lumină, sau umbră, asupra celor care ne înconjoară. Fiecare după putința, dorința și educația cu care a fost...
150 poezii, 0 proze
MCMihaela Claudia Condrat
Din ce-am scris, o definitie: lucrurile se întâmplă pentru a se simplifica întâmplându-se viața nu are decât două încăperi printr-una trece ziua prin alta noaptea printre din când în când un cal bătrân un cartof e mai mult decât suficient dar o fântână blestemată mai puțin locul devine rău și trebuie schimbat o imagine poate urma unei zile pământul a-ngropat cerul soarele pesemne locuiește altundeva ca vorbirea oamenilor acestea două au ceva în comun de exemplu te pot orbi suferința însă e mereu trează ca lumina lămpii care se micșorează viața durează la fel pretutindeni șase zile a șaptea e pentru plecări și întoarceri toate se pot îngrămădi într-un cufăr zise calul torinez și se duse puțin să înnebunească ...
9 poezii, 0 proze
MRmoisoaie razvan
Acum am inceput sa vad demoni in ceata Sa ii aud cum imi soptesc : "Renunta la viata!" Dar niciodata nu o sa renut la ea, Voi continua sa lupt pana voi ceda. O sa continui sa traiesc Si o sa dobor demonii ce stau si ma pandesc Precum o cioara Din intunericul infinit si satanic numit. Ceata am vazut si penele unui inger doborat Caci am fost printre putinii ingeri Ce pe diavol l-au infruntat. Mi s-a parut ciudat la inceput... Dar apoi am inteles.... Scrisul "Deschis NON-STOP" de pe poarta de la intrarea in iad... Era pentru sufletele invinse si ispitite de pacat, Care odata ajunse acolo sunt precum Frunzele ce cad pe pamantul inegrit Blestemate sa moara putrezite.... Rar mai apare o raza de speranta Care pare sa puna capat Demonilor ce ma pandeau etern Si care in suflet imi provocau un freamat Dar nu sunt indeajuns de puternic Sa ii infrunt de unul singur. Stand in intuneric neajutorat aAsteptandu-mi sufletul ce mi-a cazut in pacat Sperand ca imi va da puterea Si sa-mi implinesc menirea...
1 poezii, 0 proze
JBJacqueline Ballman
Născută la Ucele – Bruxelles – în anul 1922. De origine flamandă. Poetă, traducătoare, critic literar, jurnalistă, Jacqueline Ballman a pendulat mult între pictură și literatură, în care a intrat destul de târziu. Apropiată de expresioniștii flamanzi și germani a înclinat spre satira amară, dar anii au călăuzit-o spre un echilibru care dă aparența spontaneității. În poezia ei se face simțit acel sentiment al prieteniei pentru lucrurile care mobilează existența, viața – pământul, piatra, unealta, planta și convingerea nezdruncinată că materia este una. Culegeri de poezie : Marbre rose (Marmură roșie), 1962 ; Lourmarin, 1964.
2 poezii, 0 proze
pământul care aplaudă
de Daniel Dăian
până rămânem doar noi doi îmbrățișați de pleoapele înrămate și lumea curgând în jurul nostru cu genunchi zdrobiți de bunătate restul pietrelor vor crește în adâncime și cerul va fi din nou limpede la...
concurent de nimic
de Talmacel Marian Silviu
nu sunt spărgător deși în fiecare zi alerg ca după un jaf să nu fiu înhățat de pământul care râvnește după carnea mea fragedă care vă plătește pe voi să-mi dărâmați ultimele șanțuri de apărare noi ne...
Anii cinematografului (I)
de Ghinea Nouras Cristian
„Loana” și chinurile Facerii. Epoca de piatră vs. „Epoca de Aur” Vipia se făcea simțită în sala de proiecție arhiplină, duhnind a transpirație, cu balcoanele ticsite și mâncătorii de semințe plasați...
ce mai spune masha
de masha djinn (nepoata)
eu zic așa dar degeaba am în față un buldozer făcut din zgârciuri, carne și oase care cere tot așa tu spui acum am chef de-o promenadă pubiană hai să mergem apoi ne strânge burduful tot mai mult și...
In memoriam Roxana Briban
de Mirela Zafiri
In memoriam Roxana Briban. Ce s-ar putea scrie despre o soprană frumoasă, talentată, cu pianissime minunate, cu har în cânt și măiestrie? Au făcut-o mulți alții, cu condeie mai pricepute sau limbi...
Ecoul tăcerilor
de Erika Eugenia Keller
sunt momente când sângele din cuvinte începe să clocotească când limba mea devine lamă, iar gândul o torță aprinsă în mijlocul pieptului- fiecare insultă, fiecare nedreptate, o piatră aruncată în...
Pentameronul
de Ion Stratan
ARGUMENT De-aș apărea să vă cânt din liră – degeaba! Coroana de urzici pe creștet mărește geniul și graba Inflația scade geniul și grația. Sun un muncitor. Muncesc cu Spiritul. Vă scriu aceste...
Vladimir HALIPLI: ”Apostolul iubirii”
de Mihai Cucereavii
Născut în 1953 în Florițoaia-Nouă, Ungheni, R. Moldova. Absolvent al Institutului de Medicină din Chișinău. Chirurg la spitalul raional Criuleni. Afară de medicină, mai are un hobby – scrisul, din...
la plecare să ai grijă ce iei ce lași
de Ottilia Ardeleanu
ne va lovi pământul cu pumnii ne va lovi peste fețele noastre indiferente peste mâinile cu care am scris viața primește coroniță s-o aplaudăm ca să ne audă și să se plece dinamic ne va lovi ca ploile...
Mărturisire acută
de Vasile Mihai
păsările cerului își cântă doar bucuria de a trăi fără să le pese dacă natura din stal aplaudă în extaz sau norii spectatori sarcastici din galeria înaltă le huiduie prelung cu acorduri de tunet...