"pădure de gânduri " – 12165 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
LPLucian Preda
Provin dintr-o familie de boieri, cu carte la cap.Desi boieri cu titlu dat de mine saraci sunt ei si le e foarte bine.Am terminat scoala primara la 24 (generala nu ani)Liceul l-am facut pe langa Padurea Verde (mai repede Padurea Corbilor) la UMT am terminat cu brio (media 6) Imi plac florile de mai si ochii misteriosi ai prietenei mele.Sunt omul care vrea sa aseze pe ciorna sentimente sau ganduri. 8.07.03 o zi de suta mai departe istorie.
434 poezii, 0 proze
Stănescu Maria Magdalena
2004 -U.N.A.T.C.,Facultatea de Film,București, Master Montaj Film și Tv,anul I; 1999-2003-U.N.A.T.C.,Facultatea de Teatru,București, Arta actorului mânuitor de păpuși și marionete; 1998-1992-Liceul industrial Filipeștii de pădure Prhova; 1993-1999-Actor mânuitor de păpuși și marionete, Teatrul Toma Caragiu, secția Tearul pentru copii și tineret, Ploiești
1 poezii, 0 proze
ILIna-Stefania Lazar
M-am nascut in Vrancea si am copilarit intr-un sat asezat intre dealuri si langa padure. Viata patriarhala a satului m-a inspirat sa scriu poezii in adolescenta. Apoi, viata la oras mi-a revelat rolul pe care poezia il are pentru constiinta. Consider ca poezia este expresia sufletului liber, a constiintei care prin vers se eliberaza de poverile lumesti si se plaseaza in lumea spirituala. In poeziile pe care le-am scris si le scriu las sa se citeasca in sufletul meu, sa se vada o parte din el si, prin urmare, poezia este parte din sufletul meu care se concretizeaza poetic prin actul de simtire si gandire din momentul creatiei. Prima poezie publicata pe acest site, si anume Manifest pentru poezie si eseu, am compus-o ca raspuns pentru cei care m-au descurajat sa scriu versuri. Doresc sa il citez pe Fénelon: "Ce poate fi mai placut si mai simplu decat sa fii sincer cu tine insuti, neavand nici de ce te teme, nici ce inventa?"
9 poezii, 0 proze
Laura Cristea
Desi m-am nascut in Bucuresti, mi-am trait copilaria in Ardeal, cu bunicii mei alaturi de care am invatat placerea de a savura mirosul de iarba proaspat cosita, alergatul cu bicicleta pe strazile prafuite pline de copii razgaiati, campioni la topaiala incoerenta si aducatoare de zambete si nu in ultimul rand placerea si uitarea de sine pe care mi-o daruia o felie de paine cu untura rumegata impreuna cu bunicul meu in padure in timp ce ascultam greierii si asteptam aparitia efemera a vreunui cerb ratacit. De atunci scriu...
3 poezii, 0 proze
ioana vaduva
Mi-am luat dreptul la cuvintele mele, m-am născut cu ele pe inventar așa cum te naști cu tot stratul de celulită de care urmează să te bucuri o viață, cu tot norul de neuroni pe care urmează să-i ucizi într-o viată, cu toți anii și toate secundele în care urmează să te așezi vreme de o viată. Mi-am luat dreptul la cuvintele care sunt ale mele. Le-am dat liber și nu s-au dus, și-au cusut cămașa de forță direct pe piele și acum, și doar acum vreau rochia mea de seară cu umeri dezbracati și n-aș putea… Doar sa gasesc firul dus și să destram silabele până ce aerul dintre ele rămâne surd și să arunc în spate ghemul cum arunca voinicul pieptenele în poveste. Și-n spatele meu să nu se fac zid, nici pădure, să se starnească doar o furtună de răvașe trecătoare. Cuvântul spus cu adevărat e ca o zi de naștere cu tort și îmbrățișări.
6 poezii, 0 proze
ABAureliu Busuioc
Aureliu Busuioc (n. 26 octombrie 1928, Codreanca, raionul Strășeni) este scriitor, dramaturg și ziarist. Este redactor-șef la ziarul \"Tinerimea Moldovei\" și redactor-șef adjunct al revistei \"Chipăruș\". În 1977 a fost secretar al Consiliului de conducere al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Debutează cu placheta de versuri pentru copii \"La pădure\" (1955). În același an îi apare culegerea de poezii satirice \"Prafuri amare\". Este autorul romanelor \"Singur în fața dragostei\" (1966), ecranizat la Moldova-film , \"Unchiul din Paris\", \"Pactul cu diavolul\",, Spune-mi Gioni, al pieselor \"Radu Ștefan - Intâiul și Ultimul\", \"Și sub cerul acela\". Este de asemenea autor al mai multor scenarii de film. Între 1977-1986 a fost secretar al Uniunii Scriitorilor, dar a fost dat afară pe motiv că nu a plătit cotizația de membru. Opere * La pădure, 1955 * Prafuri amare, 1955 * Piatra de încercare, 1958 * Firicel de floare rară, 1961 * Dor, 1962 * Poezii, 1964 * Singur în fața...
9 poezii, 0 proze
Aurel Marin
Aurel Marin (25 apr. 1909 – 16 mai 1944) a fost un poet și publicist român. A fost unul dintre redactorii din spatele revistei Frize. A fost de asemenea un colaborator activ la Gândirea și la alte publicații ale vremii. Opere * Lumini, Cronicarul, București, 1933 * Yodler, Editura Frize, 1935 (ediție limitată) * Versuri, Tipografia Unirea, Brașov, 1937 * Poezii, Institutul de arte grafice "Unirea", Brașov, 1938 * Însemnări de vacanță, Tipografia "Șoimii Carpaților", Brașov, 1939 * Însemnări despre lume, prieteni și moarte, Editura Fundațiilor Regale, București, 1940 * A doua carte de însemnări despre lume, prieteni și moarte, Brașov, 1941 (ediție de 200 de exemplare) * Moartea lui Pan, Institutul de Arte Grafice "Astra", Brașov, 1941 * Sonete, Institutul de Arte Grafice "Astra", Brașov, 1942 * Comentarii critice, Institutul de Arte Grafice "Astra", Brașov, 1942 * Viața în munți * Intrarea în pădure
2 poezii, 0 proze
JJJuan de Jáuregui
Juan de Jáuregui y Aguilar (Sevilla, 24 de noviembre de 1583, - Madrid, 11 de enero de 1641), poeta, erudito y pintor español del Siglo de Oro. Sus padres fueron el riojano Miguel Martínez de Jáuregui, señor de Gandul y Marchenilla, caballero veinticuatro de Sevilla y doña Isabel Hurtado de la Sal. El padre de origen hidalgo y de ascendencia vasca (su abuelo Martín de Jáuregui era natural de Vergara, y la madre perteneciente a la oligarquía comercial sevillana). Es común encontrar en fuentes biográficas actuales a Juan de Jáuregui apellidado como \"Martínez de Jáuregui y Hurtado de la Sal\" cuando ni él ni ninguna fuente de la época utilizó esos apellidos. El \"Martínez\" de su padre es un patronímico que indicaba que éste era hijo de Martín, el apellido propiamente dicho era Jáuregui. El apellido de su madre era \"de la Sal\" (era hija de Lucas de la Sal) pero se antepuso el \"Hurtado\" por haber heredado una importante patrimonio de un tio suyo apellidado así. Juan de Jáuregui tomó...
1 poezii, 0 proze
AVAlfonso de Valdés
Alfonso de Valdés (Cuenca (España), 1490 – Viena, 1532) ha sido considerado por la crítica como cabeza del erasmismo español, junto con su hermano Juan. Escritor y secretario para cartas latinas del emperador Carlos V, nacido en Cuenca a finales del siglo XV. No se sabe exactamente en qué año, pero lo que sí que se ha descubierto recientemente es que él y su hermano Juan, autor del Diálogo de la lengua, eran gemelos. Lo acaba de demostrar Manuel Amores (Papeles del Huécar, nº 15, abril-mayo de 2004, p. 28) al exhumar el testimonio de "Sancho Muñoz, vecino de Cuenca", que el 16 de junio de 1513 declara, como testigo, lo que le dijo Fernando de Valdés, el padre de los escritores: "que tenía guardadas las camisicas en que habían salido envueltos sus dos hijos del vientre de su madre, de los que nacieron de una ventregada" (y parece referirse a esos dos hijos, puesto que hay testimonios sobre su gran parecido; ya Erasmo los llamaba "gemellus"). Fernando de Valdés...
1 poezii, 0 proze
ȘIȘtefan Ioanid
S-a născut la 18 aprilie 1949 - Brașov Pseudonim S. Cioacă A debutat în revista \"Astra\"(1966) A publicat: Cuvîntul unic(ed.Albatros,1976) Mersul pe ape(ed.Albatros,1980) Al doilea vis în Pădurea de Cedri(Cartea Românească, 1986) Prolegomenele morții(Cartea Românească, 1998) Jurnal cu Anselmus(ed.Pideia, 2005) "Spirit laconic și ludic, Ștefan Ioanid încearcă în poezia sa o pătrundere dinspre real în posibil, în virtual, în ceea ce este opus „realizatului”, iar ultimul său volum de poeme, Subteranele Fundației (Paideia, București, 2008), nu dezminte această constatare. Realul dispare în irealitate, se contopește cu aceasta –o nostalgie a originilor, a acelui illo tempore în care posibilitățile, doritoare de împlinire într-o realitate viitoare, coexistau. Și de ce nu ar fi așa, având în vedere faptul că, după cum ne-ar atenționa logica, posibilul precedă realul? Aș spune că poezia lui Ștefan Ioanid ar putea fi considerată, în ciuda aspectului ei diaristic (în mare parte titlurile...
1 poezii, 0 proze
Pădure de gânduri
de Daniela Slapciu
Și viața mea se taie în foi de vorbă. Plecat-am la drum lung spre mine, să mă mai văd, să mă întreb de-s bine, ce mai fac. Și ce pustiu era în mine; eram doar eu singură. I E mai bătrân ca mine...
pădure de gânduri
de Sandrina-Ramona Ilie
\"Păi cine iubește și lasă, cine iubește și lasă, Dumnezeu să-i dea pedeapsă, Dumnezeu să-i dea pedeapsă, târâișu\' șarpelui și pasu\' gândacului, vâjâitu\' vântului, pulberea pământului, pulberea...
în colțul meu de rai
de FLOARE PETROV
bat inimile ritmic în acorduri de harpă, norii se transformă în ploaie de lumină, se înzdrăvenește și câmpia stearpă și oamenii simt atingerea divină. în colțul meu de rai mă simt marchiză, stau cu...
Voi n-auziți?
de Radu Herjeu
Pădure de gânduri răstignite Care m-ar fi putut izbăvi De păcatul credinței în voi Se-ntinde pe versantul stâng Dezgolit de un râu Care s-a retras, însingurat, În mare. Cerul n-are suficiente degete...
realergarea spre sine
de Ștefan Petrea
pădure de gânduri umbrind câmpia visării, de un timp zilele ne au mai multă noapte, diminețile ni se smulg tot mai greu din fața nevăzută a mâine-n atingeri neutilizate de palma-n mănușa lui azi, ca...
mama ne aștepta cu sufletul la gură iar
de Ottilia Ardeleanu
pe atunci nu înțelegeam de ce spre heleșteu era cale de-o viață nici că se putea mai mândru tata avea patru-cinci undițe și o traistă numai bună de vreo câteva kile de roșioară eu culegeam imagini le...
mama ne aştepta cu sufletul la gură iar
de Ottilia Ardeleanu
pe atunci nu înţelegeam de ce spre heleşteu era cale de-o viaţă nici că se putea mai mândru tata avea patru-cinci undiţe şi o traistă numai bună de vreo câteva kile de roşioară eu culegeam imagini le...
Ca-n basme
de Elena Malec
Mușcătura din măr lasă urme de colți ivorii Zmeul e-n spume Scuipă coaja de măr si livezi răsar din pământ ingropându-l aleargă un vierme pe buza-i hidoasă sorbind zeama de măr infruptat Ascunde-ți...
metempsihoză
de FLOARE PETROV
mă înalț spre stele cu teribilism ele m-au înzestrat cu harul poetic ele mi-au predat lecții de iluminism să pun în valoare lirismul genetic. mi-am programat sufletul la servilism să fiu utilă...
Ziua când nu s-a mai întors
de Ottilia Ardeleanu
Mamă nu sunt lângă tine să mai aţâţ focul să duc cenuşa dimineaţa s-acopăr tălpile copacilor cu ea să mai poată păşi către primăvară să ne întâmpine cu braţe de flori fără degerături pe la noduri...