"omul dintr-o bulă de aer" – 20079 rezultate
0.04 secundeMeilisearchozanda johanes
Sunt un om absolut obisnuit, unul dintre aceia pe langa care treci fara sa-l observi. Aproape invizibil. Totdeauna am fost indragostita de ceva sau de cineva . Intai am iubit satul in care m-am nascut , un sat de munte cu oameni calzi. Acolo am invatat sa iubesc oamenii, copacii, vantul. Am iubit ca un adolescent , cu inflacarare, apoi ca un om matur, cu ratiune aproape. Acolo am scris primele poezii. Am gasit in fiecare om pe care l-am intalnit ceva care sa-mi atraga atentia , o trasatura fizica sau morala care e unica. Imi iubesc copilul ,prin care retraiesc din nou toate etapele vietii . Sunt medic si imi iubesc pacientii ; de la ei am invatat ca omul isi scoate la iveala acea parte buna mai ales cand e in suferinta. Si ca in oricare individ, oricat de rau ar fi, tot exista o farama de bunatate. Imi doresc sa pot avea in suflet tot restul vietii puterea asta de a iubi. Ceva...Sau pe cineva..
4 poezii, 0 proze
LPLucian Preda
Provin dintr-o familie de boieri, cu carte la cap.Desi boieri cu titlu dat de mine saraci sunt ei si le e foarte bine.Am terminat scoala primara la 24 (generala nu ani)Liceul l-am facut pe langa Padurea Verde (mai repede Padurea Corbilor) la UMT am terminat cu brio (media 6) Imi plac florile de mai si ochii misteriosi ai prietenei mele.Sunt omul care vrea sa aseze pe ciorna sentimente sau ganduri. 8.07.03 o zi de suta mai departe istorie.
434 poezii, 0 proze
DNDiaconeasa Nicoleta
N-am talent.Adolescenta e perioada cand omul are grija de sufletul lui , il descopera, il modeleaza , il formeaza.Ne intereseaza mai mult valorile, sentimentele si gandurile noastre.Spre maturitate ... adio.Nu stiu unde dispar toate acestea , sper sa nu descopar prea tarziu.Si de aceea unii dintre noi se apuca sa scrie,sa compuna versuri, scenarii ...sau oricum , sa scrie:) A scrie despre sentimentele,trairile,gandurile tale e cel mai bun exercitiu pentru a te descoperi. P.S -cei care simt nevoia sa comenteze referitor la vreun text,dar nu au cont pe acest site o pot face pe profilul meu de hi5,accesand mai sus "pagina personala web"-sunteti invitatii mei:D
9 poezii, 0 proze
TOTrușcă Beatrice Oana
Data nasterii: 21.03.1993 Texte publicate doar pe internet. „Omul este cineva și nimeni. Își duce de ani fața lipită de cap și umbra cusută de picioare și nu a reușit încă să înțeleagă care dintre ele cântărește mai mult. Câteodată simte un impuls nestăpânit de a le desprinde de corp, de a le agăța într-un cui și de a rămâne pe jos ca o marionetă căreia o mână miloasă i-a tăiat firele.” - Giorgio Faletti
3 poezii, 0 proze
VEVarlan Adriana Elena
Am vazut prima data lumina zilei pe 30 octombrie 1985.Dupa 6 ani si jumatate am cunoscut omul care m-a invatat cel mai de pret mestesug...scrisul si cititul...La liceu mi-am urmat vocatia si am terminat filologia.La facultate am fost nevoita sa caut altceva si astfel am ajus sa invat ceva total diferit si anume economie.Si totusi am fost, sunt si voi ramane cred ca mereu pasionata de literatura si de istorie.Poetul meu preferat,dupa Eminescu,este Bacovia,iar dintre cei contemporani sunt o fana inraita a lui Ion Tudor Iovian. Odata scriam mult...Si acum scriu...Pacat ca realitatea mi-a manjit sufletul si a lasat rani adanci ce ma impiedica sa fiu ce-am fost odata...
2 poezii, 0 proze
AVAlfred de Vigny
Alfred de Vigny (n. 27 martie 1797, Loches, Indre-et-Loire - d. 17 septembrie 1863, Paris) a fost poet și dramaturg francez unul dintre promotorii principali ai romantismului. Lirica sa este gravă, sobră, reflexivă, concentrată și abordează teme majore ca: destinul geniului, sensul existenței, viața, moartea. El este, așa cum remarca Ferdinand Brunetière, singurul romantic care a avut idei generale și mai ales o concepție de viață bine gândită, pesonală, filosofică. Poezia lui Vigny este impersonală; evocând încercările la care viața supune omul, aduce în versurile sale stoicismul și trăirea demnă a tuturor sentimentelor. Scrieri 1822: Poeme ("Poèmes"); 1824: Éloa ("Éloa"); 1826: Poeme antice și moderne ("Poèmes antiques et modernes"); 1826: 5 martie ("Cinq-Mars"); 1832: Stello ("Stello"); 1835: Chattertron ("Chattertron"); 1844: Muntele Măslinilor. Casa poporului ("Le Mont des Oliviers. La Maison du berger"); 1864: Mânia lui Samson ("La colère de Samson"); 1864:...
1 poezii, 0 proze
Demostene Andronescu
Născut la 3 decembrie 1927, în comuna Cîmpuri, județul Vrancea, deci într-o zonă ce constituie un fel de ținut de cumpănă între Moldova și Muntenia, Demostene Andronescu are parcă și ceva din blîndețea molcomă a moldoveanului, dar și ceva din încăpățînarea iscoditoare a munteanului: e un amestec oarecum paradoxal de contemplativism liric (prin care se explică poetul) și de activism neastîmpărat (din care se nutrește luptătorul). Cuminte și necuminte totdeodată, pare să nu se simtă în firea lui decît pe răzoarele inefabile dintre realitate și visare, dintre real și ideal. Prin poezia lui trece adeseori – cu o tristețe mai senină, de dor românesc – umbra lui Don Quijote. Omul însuși are, la rîndu-i, ceva donquijotesc, un amestec îndărătnic și indefinit de „visătorie” și „nebunie”, în sensul nobil (și adesea uitat) al acestor cuvinte. Donquijotismul apare de altfel, în viziunea sa, ca însemn paradigmatic al unei întregi generații: aceea a tînărului...
0 poezii, 0 proze
BBBertolt Brecht
Bertolt Brecht (n. Eugen Berthold Friedrich Brecht, 10 februarie 1898, Augsburg, Bavaria — d. 14 august 1956) a fost dramaturg, poet, regizor de origine germană, inițial expresionist, întemeietor al instituției teatrale "Berliner Ensemble", inițiator al "teatrului epic", a promovat o nouă teorie și practică a teatrului, bazate pe efectul distanțării epice.A fost unul dintre cei care au revoluționat teatrul secolului 20. S-a născut în Augsburg de la o mamă protestantă și un tată catolic. A studiat medicina și a lucrat o perioada scurtă într-un spital din Munchen, în timpul Primului Război Mondial. A creat Berliner Ensemble în ianuarie 1949 și teoria teatrului epic. Opera Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită Baal Tobe în noapte Mutter Courage și copiii ei Die Sieben Todsünden der Kleinbürger În hățișul orașelor Opera de trei parale Omul cel bun din Sâciuan Puștile doamnei Carrar Ascensiunea și căderea orașului Mahagonny Teama și mizeriile celui de-al treilea Reich Cercul de cretă...
15 poezii, 0 proze
FAFelix Aderca
Felix Aderca (n. 13 martie / 26 martie, 1891, comuna Puiești, județul Vaslui - d. 12 decembrie 1962, București) este pseudonimul literar al unui prozator, poet, estetician și eseist român, de origine evreiască. Numele său real era Zelicu Froim Adercu. Urmează școala primară la Puiești, apoi Liceul Carol I din Craiova, neterminat. A fost un autodidact. După o tentativă de a se stabili la Paris, revine la Craiova unde devine funcționar la Ministerul Muncii. Ia parte la ședințele cenaclului Sburătorul, coordonat de Eugen Lovinescu. S-a remarcat ca poet simbolist, autor de povestiri și romancier (Omul descompus), autor al unuia dintre primele romane de anticipație din literatura română, Orașele scufundate. Este tatăl lui Marcel Aderca, de asemenea scriitor. Opere * Motive și simfonii, 1910 (poezii) * Stihuri venerice, Editura Benvenisti, Craiova, 1912 (poezii) * Fragmente. Romanțe, 1912 (poezii) * Reverii sculptate, 1912 (poezii) * Țapul, 1921 (roman) * Domnișoara din strada Neptun,...
3 poezii, 0 proze
Omul Cu Sobolani
1 poezii, 0 proze
omul dintr-o bulă de aer
de Macovei Costel
urmează-mă! cuvintele urcă scară la cer despărțindu-mă de închisoarea sferică de fiecare dată mă trezeam în celula mea cea de toată ziua care se dilata și se contracta în jurul unei constante nu mai...
mereu "a fost o data, ca niciodata"
de Mocanu Adrian
De dimineață razele răutății pe capul meu ce sunt ca o statuie. Mă gândesc la razele de pe capul statuei libertății. 09.03.2016 Într-un alt context, mai demult, mi-am dat seama că ieșisem dintr-o...
cevengur poem
de Leonard Ancuta
cel mai mișto sentiment, cînd apa se contopește cu aerul alcoolul cu visele și visele cu iubita, sughiți o dată apoi totul e clar la fel de neclar ca iubita care te înșeală cu altul dar spune că încă...
Perdea fină de tine
de Stoica Nicolae Ciprian
Să începem cu începutul ... Începutul nostru. Un duș de tristețe îmi cerea să ies, să mă plimb prin răcoarea întunericului. Priveam ce este în jur cu ochi obosiți și indiferenți. Ce aș putea să fac?...
vietile mele nesfinte III
de angela furtuna
dumnezeu este vocea aceea mică de care se agață frica. femeile, ca niște pâlcuri de sălcii, se aplecau fluide deasupra unor menhire unde locuia magia estului. singure. tinere femei invizibile. pe o...
2014
de Ioan Postolache-Doljești
"adio an blestemat" zice poetul și noului an "bun venit" dar cel care vine e fiul sistemului decrepit și-al speranței - sfintele moaște mă-ntreb dintr-o criză profundă și-un tată dement oare ce fel...
Jurnalul Adei (ianuarie)
de Filip Ruxandra
IANUARIE 17 ianuarie, sambata Jucam volei cu niste colege din liceu pe malul marii. Dupa un timp m-am plictisit si am plecat sa ma plimb pe faleza. Cerul era de un albastru atat de intens ca-ti taia...
Drumul împodobit cu flori de ceiba
de Chang Shiang Hua
Pe amîndouă părțile drumului - copaci de ceiba în floare. Nu știu a cui a fost ideea de a-i planta chiar aici. Iarna trecută, în fiecare zi am trecut printre aceste rînduri. Înainte de amiază, cînd...
Păpădia lui Homo electricus într-un volum de poeme de Șerban Axinte
de Maria Pilchin
1. Undo (Ctrl+Z) sau Bulbul (I)reversibil Am citit de 3 ori volumul de poeme semnat de Șerban Axinte „Păpădia electrică” (Casa de pariuri literare, București, 2012). Adică mi-am zis la un moment dat:...
Ascuns în nebunie
de Barbu Florentina
Iarna și-a intrat în drepturi de o bucată bună de timp. Nimic nou în peisajul pictat în alb, o iarnă banală. Serile sunt stăpânite de ger năpraznic și zilele sunt luate cu asalt de dansul fulgilor de...