"ochii fără rouă" – 20135 rezultate
0.02 secundeMeilisearchiulian
Sunt o picatura de ploaie strivita intre pleoapele tale grele de visuri. Sunt un gand hoinar, ratacit in parul tau, roua diminetii tarzii incendiate de soare, secunda boaba de nisip cazuta in clepsidra fara de sfarsit.Sunt firul de iarba peste care treci acum grabita, sunt frunza pe care o tii ingandurata intre degete!Sunt raza de soare care iti mangaie privirea, sunt ultima silaba pe care as dori sa o rostesti inainte de a visa si primul tau gand... Iubita mea, ochii tai deschid spre mine universuri, zambetul tau ma imbata de o betie cereasca. Atingerea ta e pentru mine curcubeul, sarutul tau... sfarsitul unei lumi si nasterea alteia. Iubita mea esti vis si... durere...Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta alaturi de tine, nu mi-as dori alta. O clipa sa ma privesti, sa-mi zambesti, sa ma atingi, sa ma saruti. Te mai astept o viata... Si ce altceva as mai putea sa iti ofer decat doi ochi caprui, frumosi si un zambet cald, care sa-ti calauzeasca pasii zi de zi! Cred ca o sa va placa...
19 poezii, 0 proze
ICIordan Chimet
Iordan Chimet (n. 18 noiembrie 1924, Galați - d. 23 mai 2006, București) a fost un eseist, prozator, poet, scenarist și traducător român. Este fiul lui Aurel Chimet, grefier, și al Paraschiței. Urmează Liceul la Galați, (bacalaureat în 1944), apoi Facultatea de Litere și Filosofie, licența în 1948, și Facultatea de Drept a Universității din București, absolvită în 1957. Este amicul de corespondență al lui Michael Ende, autorul german al romanului Poveste fără sfârșit, cel care a introdus personajul lui Chimet, Elli, din romanul Închide ochii și vei vedea Orașul în povestea sa. Cu acest scriitor german, cu Michael Ende, unul dintre cei mai mari autori de literatură pentru copii din lume, românul Chimet poartă o susținută corespondență, dincolo de Cortina de Fier care îi despărțea. După 1989, Iordan Chimet a considerat ca prioritară educația democratică a românilor, reînnodarea istoriei noastre europene. A ințiat la Editura Dacia colecția "Ieșirea din labirint", în care a publicat un...
1 poezii, 0 proze
VAVasile Alecsandri
1818, 21 iulie - Viitorul bard national se naste la Bacau. Fiu de boiernasi: Vasile Alecsandri si Elena Cozoni, fata unui grec românizat. Ca în poveste, au fost sapte copii, dar au ramas doar trei: frumoasa Catinca, Iancu - viitorul colonel si Vasile, care va deveni regele poeziei. 1828 - Tatal, îmbogatit din negotul cu sare si cereale, cumpara mosia Mircesti, din Lunca Siretului, pe care pusese ochii mai demult, în drumurile sarii, umblând din tinutul Bacaului pâna la Iasi si dincolo de Prut. Copilul care purta numele tatalui, Vasile, învata în casele iesene ale familiei cu Gherman Vida, calugar maramuresan. Fiul de tigan Vasile Porojan îi devine prieten de joaca, la Mircesti 1828-1834 - Studiaza la pensionul lui V.Cuénim, fiind coleg cu Kogalniceanu. 1834 - Calatorie de studii la Paris, unde-si ia bacalaureatul în 1835. Încearca sa studieze chimia, medicina, dreptul, dar renunta repede, ocupându-se cu drag de literature 1838 - Primele încercari literare în franceza, pe care-o...
72 poezii, 0 proze
PAPopovici Alexandra
Ce pot spune despre mine? Sunt o fata cu obisnuita nascuta in Oradea,Romania.Am ochii caprui si m-am apucat sa scriu poezii cam din clasa a 4 a.De atunci de cand am descoperit aceasta parte a literaturii care, pot zice ca m-am indragostit de ea.Practic eu nu am prea mult timp sa scriu poezii deoarece am facut si fac o multime de lucruri(gimnastica ritmica,canto,design vestimentar,etc.)pe care le tratez pe fiecare cu seriozitate si cu pasiune.Am concurat la olimpiade judetene(romana,mate,informatica,fizica) la care am luat mentiuni.Poate ca voi avea un viitor plin de peripetii si de lucruri minunate dar cum nu stiu pot zice ca ma voi stinge ca o flacara necunoscuta intr-un univers neguros.
19 poezii, 0 proze
ATAlina Tacu
Alina Tacu, sora lui Mălin Tacu, fiica lui Alexandru Tacu, cel mai mare OM în viață, cea mai tînără disidentă a României, care a văzut cu ochii sufletului ce înseamnă suferința, neputința în fața prostiei și umilința pshică în fața brutei. Debut în poezie la vîrsta de 9 ani. Premiul național de poezie "Nicolae Labiș", la vîrsta de 10 ani. Debut în volum în anul 1996, cu "Corabia portugheza", al doilea volum publicat în 2000: "Ironiile plecării", "Desfrîul sacru", 2006. Ref. "Scriitori ieșeni contemporani", Nicolae Busuioc, "Bacăul literar", Eugen Budău. Numeroase traduceri publicate. Actualmente redactor șef cotidianul "Monitorul de Iași", Asistent asociat la Catedra de engleză a Universității "Al. I. Cuza", Iași (pentru mai multe detalii, pagina personală web: www.mdsdesign.ro/alina_tacu)
72 poezii, 0 proze
NHNedelcu Horia
inalt ca bradu' -- far' de continuare, balai, tumefiat de muza, golit de sensuri si de vomul cuvintelor aruncate in obraji de zana, albastrit in ochi de-atata cer cernit printre pelicula clipei, romantic pana'ntre labele picioarelor deznisipite de valuri molcom trecatoare, cu mintea aburita de drogul fonemului, cu inima mai la una, mai la alta ... dintre flori, caut linistea ce n-o voi apuca niciodat', sufletul fiindu-mi rob conflictului si creatiei de adanc intru inalt iaca c-am spus-o!
3 poezii, 0 proze
PBPavel Boțu
Pavel Boțu (n. 1933 în Cemașir, reg. Odessa, Ucraina; d. 1987, Republica Moldova) a fost un poet și publicist român basarabean de origine ucraineană, președinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova în perioada 1965–1971 și prim-secretar al comitetului de conducere al aceleiași societăți între anii 1971–1987. A scris următoarele volume de poezii și proză: Zodiac (1971), Casă în Bugeac (1973), Ruguri (1975), Scrieri alese (1983) ș.a. În operele lui invoca deseori stepele Bugeacului, în regiunea cărora s-a născut. La 14 iulie 1933 în familia lui Petre Tudosie Boțu și a Anei Domente Munteanu, vede lumina zilei Pavel Petre Boțu, în familie fiind trei fete și doi băieți. Anii grei de război îi vede cu ochi de copil între 8-12 ani. Războiul îi răpește unicul frate, Gheorghe, în 1945 în Cehia. În anul 1947 moare tatăl său, Pavel rămânând la 14 ani unicul bărbat în familie. S-a văzut în față cu datoria de a-i ajuta pe cei apropiați în anii cumpliți de secetă și foamete. Atunci s-a verificat...
1 poezii, 0 proze
MCMihai Chiriță
... ochii porți vii ale sufletului ... Trăiesc pe www.biomateriale.ro și visez pe www.poezie.ro N.B. Interzis a se introduce texte din această pagină pe blog-uri personale, alte site-uri sau publicarea sub orice formă fără acceptul expres al autorului
83 poezii, 0 proze
AA.V.
Am deschis ochii spre lume într-o oarecare zi de luni. Desi m-am nascut cu acordul parinților, am plans în semn de protest fata de cruzimea cu care am fost "integrata" în respectabila societate. Am urmat scoala generala fara prea multe proteste și m-am trezit în liceu.Mi-am petrecut cei 4 ani de "liceana" visand și aspirand la titlul de studenta fara sa fac insa nimic concret pentru ca visul sa devina realitate. Am ajuns și studenta, am fost și absolventa și acum, ironia sortii, sunt salariata...Toata viata mea de pana acum s-a desfasurat cu acordul parintesc cu care am si intrat în viata. Spre mirarea mea înca traiesc, deci atat.
1 poezii, 0 proze
Cristina Chirea
Sunt Cristina Chirea. Am deschis ochii pe 24 iulie, in 1987. Am absolvit cursurile scolii "Jose Marti nr 56" din Bucuresti, iar in prezent sunt eleva la Colegiul National "Spiru Haret". Scriu versuri, e adevarat, de asta ma si aflu aici pentru a le impartasi si pentru a le spori valoarea, pentru ca tinandu-le doar pentru mine, consider ca oarecum...le pierd. N-as putea trai fara muzica, ciocolata sarcasm si autoironie. Si cum profit de toate acestea, traiesc din plin.
4 poezii, 0 proze
ochii fără rouă
de paul blaj
ți-e zâmbetul de seară ca un lanț în care mă întorc câinește iară iubită purpurie din Bizanț vitraliu cu nuanță de secară ne despărțea șoseaua grea de somn ne locuia încă frumos surâsul scăpai din...
Poezii de dragoste
de x
Descult in iarba fara roua si fara radacini, Ma departam de coltul zarii, pasind ingandurat, Ducand povara unei lacrimi din ochii nesenini, La tarmul dintre soapte, gasite-ntr-un oftat. Si ma-ntrebam...
oameni-oglinda
de Anca Pepelea
L-a privit zambind, cu ochii ei mari si vesnic intrebatori, fara insa sa rosteasca un cuvant. Orice intrebare ii venea in minte, isi gasea repede raspuns doar printr-o simpla privire catre celalalt....
neclar
de Roxana Anamaria Zeldea
Viața asta a mea este o iluzie neclară, Controversată și segmentată de un divin Cu tăișuri de ger, Este respirația fiecărei zile petrecute cu tine, Între acești pereți de igrasie, Trăgând ponoasele...
De-as fi eu...
de Emil Stelian
De-aș fi un pom ce crește solitar, Nicicând nu mi-ar fi teamă de secure; M-aș ploconi la glie să rodească iar, Și-aș crește lângă mine o pădure. De-aș fi lumina ce gonește noaptea, M-aș strecura în...
Batran singur si nemuritor cauta prieteni pe masura
de Laura Dragomir
Primul pom a inceput sa creasca dupa ce i-a cerut lui Dumnezeu pe cineva cu care sa mai schimbe o vorba, dar nu se astepta sa-i trimita tocmai un pom. La inceput il privea cu ochi rai: \'De ce a...
As vrea ....
de Mihai Iorga
Toate florile din lume n-ar fi de ajuns să iti arăt ce simt, atunci cuvintele sunt doar o amăgire, nu pot să definesc, gresesc si uit si pierd si... si te iubesc ! As vrea să iubesc marea, dar marea...
Poezi
de Ilie Grigore
GORE MAIOR CUVÂNT ÎNAINTE să pleci Adame unde-oi vedea cu ochii din bătătura mea dacă ți-a fost mai dragă decât Mine,Ea, vă binecuvântez cu sorții tainei ce vă v-or lega până când iar vă voi deschide...
tu...
de balint bogdan-iulian
Ai aparut in viata mea,in umbra unei salcii plangatoare, O crizantema a slavarii de adierea intristarii, Si ma uitam in ochii tai fara regrete, In clipa grea a incercarii. Priveam la chipul tau cu-n...
Patologie
de Leonard Sandor
Trebuie să mă duc să salvez o omidă Cu aripile cele mai albastre și strălucitoare Trebuie să arunc un lasou peste plopul ăla Răbdarea mi-o pierd cu plictiselile netoate Ale orbecăielilor urbane prin...