"nu mai e nimeni aici" – 22009 rezultate
0.02 secundeMeilisearchbasarabia_nu_minte
Basarabia nu minte - roman în pregătire
de Marius Marian Șolea
Diana Eugenia
M-am nascut intr-o noapte de 31 decembrie,in orasul meu natal.Sunt zile in care blestem ziua aceea....Cineva m-a intrebat odata care este rostul meu in lume...ma gandisem demult la chestiunea aceasta....tot ce pot zice ii ca eu nu-l vad,m-am nascut pentru ca asa a decis mama,pentru ca nu m-a intrebat nimeni daca vreau sau nu sa ma nasc.Am facut o scoala buna din oras....eram o fata linistita,dar care parca totdeauna cauta sa zica ce are de zis.Am intrat cu orecare sacrificii la unul dintre cele mai bune licee din judet si din tara,acolo unde am vrut..matematica-informatica...Deseori nu-mi simt locul aici,am ales asta deoarece m-am considerat o persoana total realista...a sosit momentul sa-mi dau seama ca nu potzi trai doar cu realitatea..cam tarziu...Cam ata am sa va zic,nimik interesant in viatza mea,pe viitor as vrea academia militara...dar viitorul e mai bine sa nu-l planifici..oricum vorba lui tata"socoteala de-acasa nu se potriveste cu cea din targ"...
8 poezii, 0 proze
motorga alin
cu ce sa incep?da ,cum am inceput sa scriu poezii.am inceput din joaca,prostindu-ma cu altii colegi de clasa,facand biza in versuri uni de altii.asa am inceput sa scriu si asta se intampla prin generala.am continuat sa scriu,caiet dupa caiet,nimeni nu stia de pasiunea asta a mea pt ca n-am vrut sa se stie,era secretul meu.le-am scris ca pe un jurnal si asa au si ramas pana in ziua de azi.ce o sa public pe site-ul asta nu-s decat fragmente fiindca m-am lasat de poezie. uneori mai scriu din plictiseala... e ca un joc... daca tot cititi lasati va rog si un comentariu.vreau sa vad daca am ceva de imbunatatit la poeziile publicate aici.
9 poezii, 0 proze
Suflet Nomad
Nu scriu ca să îți placă sau să te oftice, să te trezească sau să te îngroape, ci pentru că în lume e haos și vreau să povestesc prin scris, nu prin glas, întrucat oricum nu m-ar auzi nimeni, tot așa cum nici eu nu aud sau, mă fac că nu aud. Eu măcar recunosc. Sunt clădită din imperfecțiuni, păcătuiesc și nu mă cred "cea mai tare din parcare", dar nu suport prostia, insensibilitatea și superficialitatea, motiv pentru care uneori risc să fiu mai acidă și extremistă. În rest... Dacă vrei să te deprimi, apasă Enter, fără să mă faci responsabilă de stările tale. Dacă nu vrei, folosește comanda: alt F4. Mulțumesc și... Succes.
2 poezii, 0 proze
Pop Crina Corina
Sunt ceea ce sunt.NU ma recomand ci las punctualitatea si acuratetea sa o faca,restul fiind o comparatie intre eul poetic si dorinta fierbinte, de a iubi,a trai, si a simti.Multumesc si nu mai am d e adaugat decat ca iubesc arta frumosului si poezia cuviosului,ma exprim in rime si adaug un bulgare de diamant scriitoricesc acestei pagini.Nu uitati :''Nu lasati pe nimeni sa va spulbere puterea de a crea!''
10 poezii, 0 proze
George Asztalos
Crez artistic: „Altă caracteristică a tribului, e existența poeților. Unui ins, i se întîmplă să potrivească șase sau șapte cuvinte, îndeobște enigmatice. Nu se poate stăpînii și le strigă, în picioare, în mijlocul unui cerc alcătuit din vrăjitori și din mulțime, cu toții întinși pe jos. Dacă poemul nu-i stîrnește în niciun fel, nimic nu se petrece. Dacă, însă, cuvintele poetului îi tulbură, se îndepărtează toți de el, în tăcere, stăpîniți de o oroare sacră (under a holly dread). Simt că poetul este atins de spirit și nimeni nu-i va mai adresa o vorbă sau o privire, nici măcar propria-i mamă. Din clipa aceea el nu mai este om ci zeu și oricine poate să-l ucidă. Poetul, dacă mai apucă, își caută refugiu în nisipurile dinspre Nord” – J.L. Borges : Cartea de nisip Biografie: * Vine peste lume din Depresiunea Colinară Transilvană, zona Mureș, de la 06.04.1963 și pînă în prezent...poate chiar mai încolo *Debutează cu poezie la revista "Ambasador", în Tg.Mureș, în 1998. *Activist de cartier...
409 poezii, 0 proze
ivan ion ovidiu
Mă simt ca un uliu însetat de mine. Mă mușc, îmi curge sângele, degeaba. Durerea e prea mică Mă mușc încontinuare, îmi rumeg pripria-mi carne, Sângele îmi alunecă pe haine, nu mai contează, Încerc să aflu ce e durerea. Nimic nu ajunge să mă facă să uit, totul mă doare, Sufletul îmi e rănit, e zgârâiat acolo unde nimeni nu poate ajunge. Corpul nu mai înseamnă nimic, e doar un morman de carne și oase. Ce gust bun are sângele! Sufletul meu e doar un coș de gunoi plin de sentimente, Greutatea iubirii mă copleșește, nu mai fac față plăcerii de a ma scrijeli. Vreau gheare de uliu să pot ucide viața din mine, Vreau cioc de vultur să-mi pot smulge urechile și ochii, Să nu mai aud, să nu mai pot vedea ploaia de ură și de ignoranță ce mă udă. Cuvintele nu mai au viață, viața nu mai are cuvine. Totul e doar imaginația mea, viața nu exista, nimic nu e real, Doar durerea face totul vizibil. Ura îmi înțeapa neființa, infinitul devine vizibil. Ura se masoară în momente de singuratate, Viața se...
2 poezii, 0 proze
Roman Ionela Nicoleta
Numele meu este Ionela, prietenii îmi spun Ioni. Sunt totul pentru unii, iar nimic pentru alții. Nimeni nu știe cum sunt eu cu adevărat, unii mă văd doar în aparențe și mă caracterizează fără să știe ce fel de persoană sunt. Nu-mi pasă ce spun alți despre mine, sunt simplă, dar totuși atât de complicată. Îmi place soarele, dar nu mă supăr când vine ploaia. Iubesc enorm animalele, în special, câinii. Îmi place creația lui Dumnezeu, îmi place natura. Mi-aș dori din tot sufletul să fim o lume mai bună, să iertăm, să uităm, să ne iubim așa cum El ne-a învățat. Am învățat că trebuie să ascult ca să fiu și eu ascultată la rândul meu. Ador să petrec timpul cu familia, deoarece trebuie s-o prețuiesc cât timp mai e cu mine…. Nu-mi place să se vorbească urât despre familia mea, să se ridice tonul la mine, oamenii să se certe. Mă deranjeză faptul că am început să devenim din ce în ce mai răi, să ne urâm în loc să ne iubim. Aceasta sunt eu…. . “Uită, iartă, cea mai frumoasă artă.” – este motto-ul...
6 poezii, 0 proze
B>Alexandra Madalina
Pai sunt nascuta in Iasi desi nu am nici o legatura,deci din Iasi scoala tot in Iasi,iar liceul e si el pe acolo ca nu l-am terminat.Nu sunt importanta dar cred ca cel mai bine e sa iti calauzesti pasii spre ceea ce-ti doresti si nimeni nu v-a cunoaste sa dezlege misterul ca totul e mister,cam atat,putin da cunoaste-ma inainte sa ma judeci atat.
3 poezii, 0 proze
Gheorghe Mădălina
Când o vei cunoaște pe ea, s-ar putea să ți se pară scorpie, sau s-ar putea să ți se parâ cea mai dulce fata. Uneori poate să fie atât de rea iar alteori atât de bună… Nu știe nimeni cum, majoritatea doar cred că iși schimbă măstile la fiecare minut. Dar ea nu poartă măști pentru că a învățat că e mai bine fără ele. Nu. Se schimă atât de repede pentru că de fapt ea e mai multe persoane într-una, dar nimeni nu pare să realizeze asta. Mădălina e serioasă, bea cafea și știe că fiecare sfârșit e inevitabil și ca pâna la urmă totul va păli cândva. Ea nu iubește niciodata cu toata inima pentru că știe că intr-un final inima ei va ajunge zdrobită pe podea și va plânge atât de mult.Mădălina nu se atașează niciodata de obiecte sau de locuri pentru că știe că se sparg, se pierd și se uită. E atât de matura încât te izbește cu capul de asfalt doar spunându-ți adevarul.Mădălina nu urlă niciodată. Ea doar se uită la tine fără să spună nimic și atunci poti să știi că i-ai făcut cel mai rău lucru și...
8 poezii, 0 proze
Dan Sova
Nascut intr-o familie cu pretentii intelectuale si materiale, ale caror asteptari nu trebuiau spulberate, in cele din urma am dat gres. De atunci vad lumea doar in alb si negru, amgindu-ma insa pentru a ma mentine. Cum am avut si inca am tot ce imi doresc, deja devenit banal, iar in urma socului, am scos capul de sub paturica...incepand sa scriu doar in urma impulsurilor revenite din trecut. Accept critici insa nu inseamna ca trebuie sa si raspund...ce simt scriu. Acum imi risipesc linistit viata la liceu. Nu scriu pentru nimeni, ci simt nevoia sa si impartasesc...doar un egoist trecator care nu da doi bani pe cei din jur si nici nu asteapta altceva de la ceilalti: "O secunda mai puternica decat o viata de om";"Viata omului nu e afara, ci inlauntru, in suflet..Ce-i afara e indiferent...nu exista..numai sufletul exista. Cand nu va mai fi sufletul meu, va inceta sa mai existe tot restul...restul";"Si totusi restul hotareste soarta sufletului meu..Si restul depinde de alt...
3 poezii, 0 proze
nu mai e nimeni aici
de Dana Banu
până la cer și înapoi tac sunt doar o rană strălucind printre alămurile nopții uite mâna mea atinge-o nu vom fi nicicând linie unică a vieții din palmă te-am văzut astă noapte pentru mine venind din...
îți scriu pentru că nu mai e nimeni aici
de ion radu
după ce ai plecat am rămas mult timp așa, pe marginea patului. mi-ai simțit privirea-n tramvai și pe străzi? seara am mâncat o conservă de carne, m-am uitat la tv, am băut ceai- îmi spuneam,...
oasele bunicului meu strălucind
de Dana Banu
\"înfrânt nu ești atunci când sângeri și nici când ochii-n lacrimi ți-s, cele mai crâncene înfrângeri sunt renunțările la vis\" - Radu Gyr astă-noapte în vis trecusem de linia orizontului ploua...
Mistralul
de Vicol Alina
Mistralul sufla peste mana care scrie rugaciunea. Nu-i nimeni aici sa invoce puterea Care sa-mi mantuiasca pamantul de sub picioare. Luna, doar ea mai consuma minunea In flacari de otel ii spinteca...
omul negru
de Dana Banu
trecea un soare stingher pe strada mea hei unde pleci i-am spus nu că m-ar fi ascultat nu că m-ar fi privit cu atenție uneori mi-e frig și tac devin mai matură atunci aprind o lumină în fereastră...
zambet de toamna
de Florea Ana-Maria
A trecut atata timp peste parul alb al toamnei incat oboseala se simte pana aici, in camera cealalta, cea inghetata a iernii. Praful frunzelor ruginii s-a evaporat din paharele de cristal de langa...
poem pentru o zi de ianuarie
de Dana Banu
deși aproape de oameni rămâi cumva dezgolit de semne pentru că munții vin să îți spună povești despre cel care ai fost nu te mai recunoști în cercurile tale elian ai nasturi noi la manta și ghete...
ferestrele au ziduri
de Daria Darid
încep să uit unele lucruri mi s-a desprins o bucățică de piatră apoi încă una apoi alta mai indiferentă am apăsat cu podul palmei să opresc sângerarea podul s-a rupt în bucăți bucățile plutesc o...
înspre soare
de Dana Banu
încă o zi, prietene, călătorindu-ne tristețea printre cuvintele altora în după-amiaza aceasta vom îmbrăca veștmânt de mătase foșnitoare până târziu spre amurg vom străluci de singurătate pe străzile...
