"nu încerca să mă locuiești prea devreme" – 21945 rezultate
0.05 secundeMeilisearchbasarabia_nu_minte
Basarabia nu minte - roman în pregătire
de Marius Marian Șolea
CMcoca maria madalina
Ma ghidez in viata asta plina de rautati,intrigi,barfe...dupa un singur lucru...claritatea cuvintelor de neinteles dar,care,fara nicio indoiala,inseamna multe. Locuiesc la tara,asta ma ajuta sa ma destind purtata de vant,murmurul apei cristaline de munte,si de dorinte ascunse...viata insasi este o dorinta...dar care se indeplineste in etape.Ele vin singure,cu putin noroc,sau mai greu,in functie de puterea fiecaruia dintre noi. Incerc sa ma las purtata prin castele,prin epoca demult apusa a cavalerilor si printeselor medievale...sunt mai multi...cei care ma apreciaza,cu adevarat ma considera o printesa,si-mi dedica versuri,prin vant si privind la stele...inconjurata de suflete calde,iubitoare de natura,sensibile,atrase de muzicalitatea vietii... Sunt un amalgam de dorinte,sunt ceea ce pot sa fiu,imi doresc sa nu ma schimb,vreau sa simt viata...Viata trebuie traita,insa ca sa faci asta trebuie sa o simti in adancuri...e inima ta. Eu sunt inima mea,sunt prietena mea...sunt viata!
6 poezii, 0 proze
dobre ana maria
Ma numesc ana maria. M-am nascut in giurgiu, dar de vreo sase ani locuiesc in bucuresti. Am terminat fac. drept, din cadrul univ. "titu maiorescu". Momentan sunt studenta in anul 2, la master-comunicare si relatii publice, snspa. imi place foarte mult sa citesc, imi place arta in general. Sunt o fire sociabila, chiar daca usor introvertita, sunt plina de defecte, dar incerc sa-mi fructific putinele calitati pe care le am:sinceritate, credinta in oameni, dar nu naivitate....
11 poezii, 0 proze
Valentin Georgescu
Sunt un drum fara sens. Nu incerca sa ma urmezi, ai sa ma impacientezi si te voi rani. Nu incerca sa speculezi…ai sa ramai profund dezamagit de finalitatea mea circulara. Nu incerca sub nici o forma sa ma iubesti. Ar fi cea mai mare greseala a vietii tale! Nu incerca sa minti. Chiar daca vei reusi, te voi crede… Incearca sa accepti, sa critici, sa vezi, sa SIMTI! Atunci vei putea sa-mi spui ce vrei de la mine…
2 poezii, 0 proze
MAManescu Claudia Ana-Maria
Nu sunt o scriitoare cunoscuta, caci ma aflu la inceput de drum. Am scris foarte multa proza si versuri, dar niciodata nu am publicat mai departe de revista scolii sau internet. Se gasesc pe mai multe forumuri textele mele, iar in curand voi incerca sa public o carte.
12 poezii, 0 proze
FMFlorea Maria Mirabela
Nascuta intr_o frumoasa zi de toamna,1 octombrie,intr_o familie obijnuita si foarte severa,am invatat a iubi poezia mai presus de orice,ea fiind singurul mod pe vremea cand eram copil sa imi exprim durerea..sau bucuria.A vorbi unei foi de hartie e divin sau nebunesc?Ma intreb mereu,dar alt mod deocamdata nu am gasit,pentru ca o bucata de hartie tace si indura tot ceea ce scrii pe ea...in schimb oamenii nu.Dupa anii 1995 mi_am pierdut intr_un fel sau altul telul de a scrie din cauza multor probleme familiale care pur si simplu nu imi permiteau sa mai scriu sau altfel spus imi furau si timpul acela putin ce il dedicam stiloului si caietului plin cu versuri, ascuns sa nu il gaseasca bunicii.Nu de mult timp am inceput a scrie din nou,colectia mea e maricica si voi incerca sa public si din cele mai vechi,printre care si proza,dar deocamdata ma rezum la cele noi.Ma bucur enorm pentru toti cei care urmaresc acest site,si pentru cei care publica aici gandurile lor sau pur si simplu cateva...
6 poezii, 0 proze
CCCristian CUTEANU
Sunt arhitect...și precum în arhitectură există o anume poetică, îmi place poezia ca formă de exprimare interioară sau exterioară. Cand scriu trebuie ori să mă regăsesc, ori să mă transpun și orice cuvânt sau literă își are filozofia ei poetică. Poezia nu este o tehnologie literară ci o stare literară, ea nu poate sa existe constransă, supusă, dar pentru scufundarea cititorului in aceleiasi stări, poezia are nevoie dea putea fi simțită, aproape palpabilă, și pentru asta suntem nevoiti sa cautăm, sa găsim, să propunem tehnici. Mesajul, sensul, forma poeziei trebuie aleasă, pentru că induce stări. Stările cititorului chiar dacă nu le putem decide noi, dar le putem încerca.
24 poezii, 0 proze
AIAna Ionita
ai mei spun ca iarna lui '80 a fost frumoasa... apoi am absolvit Institutul Teologic din Bucuresti...altceva nu mi se pare mai important in anii scursi. imi place poezia simpla, rotunda, desculta ! rasfoiesc (inclusiv aceste pagini electronice) si vad danteluri, falduri, cuvinte fortate, dar, surprinzator, apreciate... cu riscul de a ramane mereu "in lucru", randurile mele vor pastra o linie curata, explicita, ortodoxa. si atat cat Hristos ingaduie, voi fi sensibila excursiei minunate pe care o numim "viata", voi incerca sa o pictez in litere... atat cat ma pricep...
34 poezii, 0 proze
ATAndrei Trifas
Public aceste poezii, nu spre a mă lăuda, ci pentru a schimba puțin lumea, prin schimbarea propriei persoane. La vârsta adolescenței, ori poate mai devreme, cu siguranță, mulți au încercat să scrie, unora le-a priit și au aprofundat, alții s-au îndreptat spre alte domenii. Nu știu în ce măsură aceste însemnări vă vor bucura privirea, mie îmi rămâne datoria de a încerca.
32 poezii, 0 proze
zagaewski anatol
incerc sa ma gasesc, dar nu stiu unde incerc ca sa iubesc, dar nu stiu cum
1 poezii, 0 proze
Paul Alexandrescu
M-am născut pe 29 aprilie 1985 la Tulcea. Mutându-mă la o vârstă foarte fragedă în Brăila, am avut parte de o copilărie simplă și plăcută la țară într-o atmosferă tipic crengiană. Am inceput să scriu poezii pe la 13 ani și am continuat în liceu în general pe tema metafizică a misterelor de nedeslușit ale vieții și futilitatea deranjantă a încercărilor noastre de a afla scopul propriei existențe ce duce de obicei la depresie. Prin liceu, am început să scriu proză, câștigând pe parcurs cateva concursuri de "short stories" în limba engleză și încercând în general să abordez tema geniului dintr-o perspectivă nouă. Totodată doresc să stimulez cititorul să își pună constant întrebări , să emită ipoteze, pentru că până la urmă, viața chiar nu are sens dacă nu încercăm să provocăm destinul. Destul de ironic, mă pregătesc să termin facultatea de Automatică și Calculatoare pe meleaguri bucureștene și lucrez ca web-designer și programator
22 poezii, 0 proze
nu încerca să mă locuiești prea devreme
de Valeriu Sofronie
nu mă locui atât de repede crede-mă nu știu cum o să-ți răspund când îți voi auzi bătăile în lemnul ușii eu sunt tot timpul plecat de aici călătoresc neobișnuit de mult am atâtea treburi prin lume...
Despre Valea umbrelor
de magdalena chirilov
Valea umbrelor sună trist și misterios în același timp dar este în realitate un loc al speranțelor, a iertării și a uitării. Nu există dicționar sau atlas sau vreo descriere despre acest loc, nici nu...
Despre singuratate...
de Laurentiu Nicolae
Lasa-ma sa-ti vorbesc despre singuratate. Lasa-ma sa-ti vorbesc de noptile in care adormi cu ochii strans inchisi si mana inclestata langa inima, inchipuindu-ti pentru o clipa ca auzi respiratia ei...
Maria locuiește la munte
de Ionescu Alina
Știți, acum vreo doi ani Maria s-a săturat de oraș și s-a hotărât cu puținii bani pe care-i avea să plece. Nu știa încă unde. Florin , fiul ei se simțea puțin mai bine. Pamfil îi ceruse să facă...
Revederea (8)
de Helia Rimoga
Partea a II-a Nina și Crina 1. Magazinul cu copii A fost odată o fetiță numită Nina. În ziua nașterii ei, o zi geroasă a anului 1960, părinții, Vera și Lucian, au adus-o de la maternitate cu...
Povestea celor trei copaci
de Ioan Stoenica
Într-un cartier liniștit al unui oraș prea mare, trăiau trei copaci. Un copac mare, care avea peste 100 de ani, un copac mijlociu, care avea cam 50 de ani, și un copac mai tinerel, care avea doar...
Ca sarcina chemarii te-a ucis
de Rautoiu Alin
- :tii că ești ciudat? Las-o baltă! zise un bărbat corpolent sorbind o băutură alcoolică. - Nu înțelegi, să trăiesc precum am trăit până acum înseamnă masochism. Să mă sinucid, chiar dacă este „la...
Arme noi
de ion untaru
Și mai departe, zile terne, fără orizont și fără clarificări semnificative. Mă comport ca un mamut pătruns fără voia lui într-o ceainărie. Cu mers nesigur și în vârful picioarelor. ZIua de mâine ce...
Lubenițe
de Gabriel Cristian Pascal
Lubenite “Hai, Viorele, mamă, scoală!” Simțeam căldura pernei moi pe obrazul meu, simțeam cum pătura mă cuprinde drăgăstoasă în căldura ei; simțeam cum patul mă trage înapoi și nu mă lasă să mă...