"niciodata intoarceri" – 20149 rezultate
0.02 secundeMeilisearchHarry White de Danciu
din Prefață lui Ștefan Doru Dăncuș la cartea: Sânt pentru ca Este Harry White de Danciu s-a născut într-o lume a lacrimei terestre, satul Trestia din Maramureș. Acolo unde copilăria nu se pierde niciodată pe ulițele satului pline de praf, în luna când florile se rup din mugure prevestind învierea lui Isus. S-a risipit în parfumul universului, cu o chitară adesea sub braț, trecănd trist pe străzile întunecate ale unui oraș din România. Un steag, o mașină de tors, o lampă de mină, o piatră de la Chiuzbaia și alte câteva obiecte rustice, reprezintă pentru el zestrea româneascăa printre străaini. Dacă ar fi judecat după acestea, nu poate fi considerat un om bogat; în rest își trăieste viața pentru a putea răspunde la căteva întrebări esențiale pe care și le-a pus. Imaginea lui este mereu aceiași din vremea când a fost învățător în lumea copilăriei sale, pentru că nu există nicăieri pe pămănt un tablou mai frumos decăt acel al întoarcerii Învățătorului. Cartea de față (Sânt pentru ca Este)...
0 poezii, 0 proze
Orbulescu Bogdana Ligia
nu credeam sa invat a trai vreodata... nu credeam ca...in lumea asta plina numai de rau...poate exista si bine...nu credeam niciodata in faza ca „se intoarce roata...”...da este adevarat...
1 poezii, 0 proze
Adria Martin
Raspuns la intrebari Nu, n-am incetat sa scriu. N-am lipsit niciodata De la orele de visare. Doar ca acum scriu Pe peretii labirintului Cu o iesire spre soare. Nu, n-am incetat sa scriu, Doar ca acum scriu si citesc Ceva ce-ar trebui sa stiu Si sa-mplinesc. Nu, n-am incetat sa scriu, Nici sa iubesc, Nici sa traiesc, Doar ca acum Ma scurg in cealalta jumatate A clepsidrei Asteptand ceasul Cand mana destinului O va intoarce. Nu, n-am incetat sa scriu Voi fi din nou la tarmuri, Doar ca mai tarziu. Toronto Martie 26, 2007 www.adriamartin.com Prietene! Nu uita ca traiesti si mori in fiecare zi.... "Carpe diem quam minimum credula postero" - Horatiu (65 - 8 BC) ---------------------------***-------------------------
500 poezii, 0 proze
Dancu Andreea-Diana
Am putut vreodată să aleg între a mă îndrepta către interior sau exterior? Am putut atunci, albă și nepăcătoasă, să-ți reintru în uter, Mamă? M-am încuiat pentru prima oară în propria-mi piele și apoi în pereți și granițe de timp și spatiu. Nu sunt decât omul-țestoasă, care, în ciuda zecilor de învelișuri de piele sau piatră... se teme. Ce pradă usoară. Țestoasă fiind, mă târăsc către mare. Marea de oameni - să mă înghită, să mă cuprindă, să mă înece. Căci în albastrul chipurilor, în albastrul mării mascate elegant pentru balul omenirii, zace negrul smoalei în care-mi odihnesc membrele. O să mă reproduc, asemeni reptilei leneșe pe care o reprezint printre voi, și apoi o să-mi depun ouăle minții sub nisip, ascunzându-le de vulturi. Imediat după, mă voi întoarce să mor pe propria-mi plajă de idei, știind că nu le voi mai vedea... niciodată. Sub piele și carapace - din noiembrie '88.
8 poezii, 0 proze
Daria Gordon
Niciodata nu mi-a placut sa scriu despre mine. Sau sa ma descriu. Asa ca textul acesta este, cu siguranta scris-sters-scris-sters de cateva ori. Dar mi-am facut curaj si iata-ma: m-am nascut la Constanta de unde am luat dragostea pentru mare si am invatat sa visez muntele. Am locuit in Ardeal de unde am invatat dragostea de traditie si de locul strabunilor. M-am mutat in Marea Britanie unde mi-am inceput cariera de medic. A scrie e ca si cum ai vorbi cu un prieten imaginar si i-ai arata ce vezi tu. E un vis mai mult sau mai putin real caruia ii dai aripi si il trimiti in lume. Si daca macar un om din cei care il citesc inteleg limbajul, atunci scopul a fost atins. Traim prin tot ceea ce ne inconjoara, dar visam cel mai frumos prin scris.
21 poezii, 0 proze
Laura Lescudean
"Niciodata toamna nu fu mai frumoasa Sufletului nostru bucuros de moarte." Tudor Arghezi - "Niciodata toamna"
4 poezii, 0 proze
Zota Marius
Nu voi zimbii niciodata daca nu v-a trebuii sa o fac...inchipuiti-va cat timp imi ramine la dispozitie ca sa pling...
3 poezii, 0 proze
Alexandra
Nu voi inceta niciodata sa caut dragostea pura.
10 poezii, 0 proze
Călin Cătălin Răpciune
A fost odată k niciodată un Făt care crestea într-o zi cât altii într-un an... Nu vreti să stiti cum arăta după vreo 3 luni...
33 poezii, 0 proze
Rosoaga Luminita
Nu e niciodata prea tarziu sa faci ceea ce poti fi!
3 poezii, 0 proze
niciodata intoarceri
de Sorinel Popa
ca o gara parasita mi-e trupul pe sinele mele de cale ferata demult n-a mai trecut nici un tren doar in urechi mai aud suierul locomotivei de sosire de plecare aripile pasarilor albe, negre flutura a...
Trăiri sintetice
de Zaharia Ramona
Pe strada cu tei anotimpurile mă surprind doar în mișcare. Printre fâșii de lumină, pașii mei se preling fără avertizări sonore, spre o nouă zi. Este un drum cu un singur sens, scurt ca o pauză de...
Drumul spre casa
de Mihaela Popa
nici cuvintele nu mai sunt ce au fost "duamnă" se scrie mai nou de sar tastele pe facebook am ajuns să văd nunta copilului meu îi dau like și multe inimioare desenate ecologic normalul fereastra pe...
Laudă întoarcerii
de Silvia Goteanschii
Pe cînd venea algebra la noua adunare, în vrăbii se-aduna o mare tragedie, duceau cu ele febra nebănuitei stări de bine general spre cultul inepției, fumam țigări drăcești la geamul cu satiră, de...
de zile întoarceri
de Bianca Goean
am drumuri nestinse în tălpi jumătate de fir de nisip caută sens rodire uite nu mai folosesc visul pentru nașteri târzii nenumite stau adâncită în umbra firescului fără lumini fără oglinzi fără...
Despre întoarceri
de Eduard Rosentzveig
M-am trezit cu buze uscate și totuși am smuls din visul cu tine sensul; că deși timpul nu ne așteaptă să facem alegerile perfecte, dragostea e aceea care ne dă rostul celor bune, si nu după dreptate...
Pasărea în lesă - o poartă pentru întoarceri
de Daradici Ladislau
…Ãsta-i locul în care am ajuns, profesore, călătorind, ca o pasăre migratoare, pe curenții tăi calzi. Sub un cort de batist curg concerte de jazz, groase ca tristețea, profesore, o melodie metalică,...
Mama nu va uita niciodată două zile…
de Mazen Rifai
Mama nu va uita niciodată două zile: prima, când a primit viza de la Ambasada României și a doua, când se va întoarce acasă închis într-un sicriu… Multe povești au fost îngropate pe drumurile pe care...
doar despre Forrest Gump nu am scris niciodată
de Helena Schmetterling
I. mă așezasem turcește pe canapea pregătită psihic să mă bucur de timpul meu liber intitulat generic timp de non-sclavă fără de cătușe la gleznă în Cosmo scria o grămadă de chestii mișto printre...
highly unpleasant
de Gelu Diaconu
am părăsit camera albastră după îndelungi amânări și întoarceri după jurăminte spuse în gând la miezul nopții că nu o voi face niciodată că voi rămâne fidel cauzei de până atunci mă simțeam ridicol...
