Nu intarzaia prea tare
Nu maine
Azi inca pielea mea mai are
Moliciunea miezului de paine
Si-n ochi mai licaresc in noapte
Dulce
Dorinta de a fi cu tine
Tu n-o vezi
Plina ca un pahar cu
Daca cineva intreaba de mine
Spune-i ca m-am mutat
Intr-o frunza de plop
Mare cat o secunda
Daca cineva
Intreaba de inima mea
Spune-i ca e iasomie
Sau ochi de luna
Pe fruntea rece a noptii
Eram amandoi
Ca doua fantani
Cu apa pura si vie
Aveam aripi si traversam
Muntii, dealurile si campiile
Uneori ne leganam pe valuri
Ca niste naluci albe
Ametite de atata iubire...
Eram
