"niciodată nu plec" – 20149 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
LLord_kanne
M-am născut în 1982 la Iași, după care la scurt timp „am fost strămutat” în Bihor unde viețuiesc și acum. Nici aici n-am putut sta locului așa ca înstruirea primară am facut-o pe rînd în 3 localități Bihorene. Ruperea de cuibul părintesc, care nu s-a produs niciodată, a început în 1996 când am fost admis la un Colegiu Național din Oardea unde timp de patru ani (extrem de fericiți) am făcut liceul. Deoarece călătorului îi stă bine cu drumul, în 2000 am plecat la facultate în Timișoara la Universitatea de Vest unde alți patru ani (iarăși tare interesanți) am urmat cursurile unei Facultăți umaniste. M-am întors în Oradea în 2004, iar de atunci sunt lucrător pe holda statului, fără convingere, fără speranță dar cu inima alături.
28 poezii, 0 proze
Cristi
Am 26 ani (sau cel putin atatia am cand scriu aceste randuri). Am facut in liceu fizica-chimie, in facultate informatica si acum lucrez ca programator. Nu am fost niciodata in liceu "prieten" cu materia "Limba si literatura romana". Nu ne-am inteles, nu ne-am simpatizat... Nu imi placea sa comentez scrierile altora. Niciodata nu mi-a placut sa scriu sau sa vorbesc despre ce au scris altii. Parerea mea este: au scris pentru ca asa au simtit. Punct. Nu trebuie noi sa incercam sa despicam firul in patru, oricum nu vom putea sti daca scrierile lor au fost inspirate din fapte reale sau nu. Un poem, o scriere - orice scriere - trebuie apreciata pentru ca este. Atat. Trebuie simtita, nu analizata... Asta simteam atunci si asta simt si acum. Probabil de aceea nu imi place sa spun lumii de ce am scris una sau alta. Am scris pentru ca asa au vrut gandurile mele sa nasca acele cuvinte. Atat! Momentan traiesc in Strasbourg, Franta si nu as da orasul acesta pentru altul.
2 poezii, 0 proze
DGDaria Gordon
Niciodata nu mi-a placut sa scriu despre mine. Sau sa ma descriu. Asa ca textul acesta este, cu siguranta scris-sters-scris-sters de cateva ori. Dar mi-am facut curaj si iata-ma: m-am nascut la Constanta de unde am luat dragostea pentru mare si am invatat sa visez muntele. Am locuit in Ardeal de unde am invatat dragostea de traditie si de locul strabunilor. M-am mutat in Marea Britanie unde mi-am inceput cariera de medic. A scrie e ca si cum ai vorbi cu un prieten imaginar si i-ai arata ce vezi tu. E un vis mai mult sau mai putin real caruia ii dai aripi si il trimiti in lume. Si daca macar un om din cei care il citesc inteleg limbajul, atunci scopul a fost atins. Traim prin tot ceea ce ne inconjoara, dar visam cel mai frumos prin scris.
21 poezii, 0 proze
LDlucian danilov
de mai bine de 15 ani trăiesc din mici expediente niciodată nu am avut o slujbă stabilă nu cred că voi avea vreodată autodidact absolvent de liceu adică o haimana fără ocupație îmi place să pictez
1 poezii, 0 proze
DDaniela
Imi place sa zambesc dar totodata stiu cand trebuie sa fiu serioasa, uneori sunt timida, alteori vesela si deschisa spre comunicare. Recunosc, iubesc sa flirtez din cand in cand insa niciodata nu ma autoinvit acolo unde stiu ca nu imi este locul. Iubesc lucrurile simple si nu sunt atrasa de bogatia materiala a unui barbat ci mai degraba prefer sa mi-o asigur de una singura sau impreuna cu acesta. Pot chiar spune ca ma enerveaza acei oameni care se dau bine pe langa mine aratandu-si cat de gros au lantul de la gat, ghiulul de pe deget sau… I’m totally turned off by such practices!
8 poezii, 0 proze
PFParlitu Florin
Am trait si voi trai mereu dupa bunul plac, exceptand situatiile, cand datorita lumii in care traim, si din cauza nevoii mele de a experimenta voi fi constrans sa traiesc altfel. Insa niciodata nu voi gandi altfel, nu voi invata altfel si nu voi iubi altfel.
21 poezii, 0 proze
Mihail Dumitru
Sunt un barbat cum esti si tu, cum suntem cu totii, cu calitati si defecte.Ce motivatie si ce scop am?Atatea intrebari si atat de multe raspunsurii. Dileme si lucruri banale se reunesc într-o singura fiinta, un trup, o minte. Ce reprezint in aceasta lume? Poate ca forta de munca, poate cheia perpetuarii speciei, cu siguranta un nebun, opusul femeii, poate un scop, un visator dar cu picioarele pe pamant, poate un vis, un aparat de senzatii tari.Dar cel mai important: sunt un om. Un om care face totul sa aiba totul. Poate ca nu am totul pentru ca m-am nascut in niste conjuncturi nefavorabile. Dar fac totul ca sa am totul. De ce? Pentru ca simt ca pot! Pentru ca nu-mi place monotonia, si nu-mi place ca cineva sa fie mai bun ca mine. Chiar daca aparent las garda jos uneori si devin vulnerabil, astept un atac; ma sterg de praf si invat din greseli, devenind tot mai putenic cu fiecare esec. Nu sunt multumit niciodata de nimeni si nimic. Intotdeauna exista ceva mai bun. Momentele de...
5 poezii, 0 proze
AMApostu Mihaela
NU o sa insirui pe unde am fost si ce am facut. Pentru multi oameni a isi spune biografia e un lucru foarte simplu, mie mi-au luat 31 de ani ca sa pot raspunde la intrebarile, unde te-ai nascut?,cine sunt parintii tai? esti casatorit sau nu?, aveti copiii?, care e starea dvs. de sanatate?. Si inca nu am raspuns la toate intrebarile sau doar jumatati de raspuns. Cata munca si suferinta poate insemna sa aflii cine esti. Iar logoreea din scris se explica prin faptul ca eu nu vorbesc despre mine in viata de zi cu zi cu oamenii si toate cuvintele nerostite au iesit intr-o logoree in poezie, pentru ca nu am facut lucrul asta de ani de zile.... Semnele de punctuatie atat de multe, is pentru toate sentimentele, simtamintele, trairile, exprimarile care nu le-am exprimat poate nici macar la nivelul limbajului trupului. Iar cuvantul "cur" nu mi-a placut niciodata cum suna. Viata mea a fost plina de contradictii, de lucruri, intamplari pe care nu am reusit sa le inteleg, sau le dau un sens. Si...
12 poezii, 0 proze
Mihaela Beu
Am cautat implinirea in ceea ce era in jurul meu, in oamenii de langa mine, in zambetul persoanei iubite, in ochii celor care ma plac pentru ceea ce sunt, in raze de soare, in tot ce e frumos...si in poezie.Textele sunt scrise de-a lungul mai multor ani, prin ele reusind sa imi cladesc acele momente de relaxare, de rabufnire a furiei, de emotie si lacrimi, de iubire...Ele reprezinta transformarea mea ca persoana in tot acest timp, metamorfoza. Pentru toti cei care stiu ca "visele nu mor niciodata".......
19 poezii, 0 proze
OCOtilia Cazimir
Otilia Cazimir (n. 12 februarie 1894, Cotu Vameș, județul Neamț - d. 8 iunie 1967, Iași) este pseudonimul literar al poetei Alexandra Gavrilescu, cunoscută și ca autoarea unor versuri pentru copii. Acest pseudonim i-a fost ales de către scriitorul Mihail Sadoveanu și de criticul literar Garabet Ibrăileanu. Scriitoarei nu i-a plăcut noul nume după cum spune: "Dați-mi voie să vă mărturisesc, după atâta amar de ani că numele acesta, pe care totuși l-am purtat cu cinste, nu mi-a plăcut niciodată. N-am nimic în comun cu eroinele legendelor germane, iar cea dintâi pe care am întâlnit-o în viață - fetița cu care am stat în bancă în clasa primară - era proastă, grasă și buboasă...". Era cel de-al cincilea copil al învățătorului Gheorghe Gavrilescu. Și-a petrecut copilăria în satul natal și a început să scrie poezii de când era mică. A urmat cursurile liceale și universitare la Iași, oraș în care și-a petrecut întreaga viață. A debutat în anul 1912 în revistă "Viața românească", în care își va...
26 poezii, 0 proze
niciodată nu plec
de Maria Gold
cea mai cumplită închisoare este aceea pe care o ținem în noi și otrava cuvintelor este mai puternică decât otrava inimii îndurerate când te târăști murind ele viclene se strecoară în tine pe toate...
Speranta niciodata nu moare ...
de Maria Teodorescu
Aceasta poveste mi-a fost spusa de un preot, si, curios,el este mai tanar decat mine ... nu cu multi ani. L-am intalnit pentru prima data pe atunci cand era inca copil si nu stia pe ce drum sa apuce...
Si dacă a fost, nu va mai fii
de Raduta Bianca
Mă uitam la ochii tăi și vedeam lacrimi.Mă pierdeam mai mult eu în ele,decât tu. De ce plângeai atunci nici nu știu.Îmi era frică de ceva.Credeam că era un coșmar ce nu se va termina prea rapid....
Sunt săracă, dar nu muritoare de foame
de Gabriel Dragnea
Anul III, Nr. 800, Luni, 10 noiembrie 2003, ziarul INDEPENDENT „Sunt săracă, dar nu muritoare de foame” interviu cu poeta Nina Cassian Plecată de 18 ani din România, la New-York, scriitoarea Nina...
Interpretări și doar atât
de Raluca Oana Helgiu
Niciodată nu am înțeles lucrurile așa cum ar fi trebuit ele să fie înțelese. Le-am interpretat așa cum am crezut eu de cuviință. De mică, am fost dusă la cabinetul mamei mele. Aici nu era dată să nu...
Arome
de Costin Alexandra-Lorena
Niciodată nu aș fi crezut că la ora 7, dimineața, orașul poate fi atât de ... viu. Dar acum, stând aplecată peste fereastra deschisă a apartamentului meu de la etajul 1, mi-am dat seama că m-am...
un imbold care vindecă răni
de Silviu Somesanu
Tu știi prea bine în care sălaș o să locuiești niciodată nu pleci pe drumuri care nu duc niciunde eu rămân cu sufletul împăcat să aștept la fereastra nopții deschisă te păstrez stăpână a inimii un...
Adio...
de Andra Roman
Spune le ca plec. Nu i voi mai vedea. Spune le ca plang, Dar e mai bine asa. Fara chinuri si durere Am sa plec unde sufletul meu cere. De va fi cald si munca multa, Nu stiu… Sper doar sa am o furca....
Ultima încercare
de Silviu Somesanu
M-am întors, de fapt nu plecasem din labirint și niciodată nu-mi uit disperarea când nu ajung în pântecul cuvântului să nasc la vreme forma înțeleaptă în care se-mbracă nepotrivirile dintre noi....
Drumul spre casa
de Mihaela Popa
nici cuvintele nu mai sunt ce au fost "duamnă" se scrie mai nou de sar tastele pe facebook am ajuns să văd nunta copilului meu îi dau like și multe inimioare desenate ecologic normalul fereastra pe...