"nelinistea din cerul roz" – 5524 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
TRTadeusz Rozewicz
09 octombrie 1921, Radomsko, Polonia. Debut cu poezii în 1938. Participă la al II-lea război mondial. Studii de istoria artei la Universitatea Jagellonă din Cracovia. Volume publicate: Într-o linguriță de apă (1946), Neliniște (1947), Mănușa roșie (1948), Cinci poeme (1950), Timpul care vine (1951), Versuri și imagini (1953), Câmpia (1954), Frunze căzute din pomi (1955), Zâmbete (1955), Poem deschis (1956), Examenul întrerupt (1960), Convorbiri cu prințul (1960), Roza verde (1961), Cartoteca (1960), Nimic în mantaua lui Prosper (1962), Martorii sau mica stabilizare (1962), Grupa lui Laocoon (1963), Chip (1964), Opere dramatice (1965), Excursie la muzeu (1966), Versuri și poeme (1967), Al treilea chip (1968), Regio (1969), Moartea în decoruri vechi (1970), Poezii alese (1971), Piese de teatru (1972) Numeroase premii literare, nominalizare la premiul Nobel. -(sursa - traducere de Nicolae Mareș - Tadeusz Rozewicz, Neliniște, Ed. Biblioteca pentru toți, 1984.
2 poezii, 0 proze
Bivol Vasile
Si numai pentru ca: Departe-n lumea suferintei traiesc cu dorul meu pustiu, azi nu mai stiu ce-i suferinta, fericirea...mi-e dor de tine atata stiu.... Fericirea a intrat în viata mea, o data cu tine...inainte... clipele de tristete, de neliniste, îmi invadau gandurile... ma dominau...acum suferinta s-a încheiat...tu esti langa mine si este de ajuns sa te simt aproape, sa stiu ca ma iubesti pentru a fi o persoana fericita...tu esti acea parte din viata mea care lipsea...acum ca te-am gasit, simt caldura dragostei tale care ma poarta undeva, sus, departe... spre al noualea cer...iti multumesc ca existi... Tu esti cantecul care ma adorme noaptea, vocea ce-mi mangaie tristetea, vantul ce-mi rasfata pielea, o ultima silaba pe care vreau sa o rostesc înainte de a visa si... primul meu gand...Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta cu tine, nu mi-as dori alta, o clipa sa ma privesti, sa ma saruti, sa ma atingi...vreau ca tu sa reprezinti visele mele, vreau ca tu sa fi motivul pentru care...
0 poezii, 0 proze
RSRadu Selejan
Se naște în orașul Brad –Hunedoara,primul dintre cei 3 copii ai lui Teodor și Victoria Selejan. Copilăria si-o petrece la Brad, orașul natal al mamei, sau la Arad, la început în casa bunicului dinspre tată, Radu, pe Calea Aurel Vlaicu nr.164. 1942-1944 Termină primele două clase primare la Arad: ״În fiecare an am luat premiul întâi cu coroniță. Spre mândria mamei. Tata n-a participat la nici o serbare școlară. 1944, primăvara. Familia se mută definitiv la Brad 1947, Începe studiile liceale la Brad, la Liceul Teoretic Ortodox Român „Avram Iancu” 1958 Radu Selejan debutează cu poezii în revista clujeană Tribuna. 1968-1970. Ziarist și redactor-șef la ziarul „Steagul roșu” din Petroșani. 1968 Debutează editorial cu volumul de versuri „Corturile neliniștei” 1969 Devine membru al Uniunii Scriitorilor. 1978-2000 Redactor la ziarul sibian tribuna”. După 1989 :editor la editura sibiană Thausib, editorialist, profesor-asociat la secția de jurnalism a Facultății de Litere, Istorie și...
2 poezii, 0 proze
cristinne elisa
a trebuit sa ucid in mine toata poezia care se nastea din durere, freamat sau nelinisti... eram femeie! nu aveam dreptul!
4 poezii, 0 proze
Vasile Vasilescu
- baiat - proaspat intr-o circumstanta care ma inspira - vreau sa impartasesc cateva versuri scrise aseara - nelinistit ca s-ar putea sa nu-mi creati contul din cauza informatiilor lacunare...
1 poezii, 0 proze
VBValeriu D.G. Barbu
30 Mai 1968, Galați Debut literar: 1985, în ziarele vremii pe agonia.ro din 2006 debut în volum: 2008 volume publicate la Editura Neliniști Metafizice Constanța: 1) Din cioburi - versuri - 2008 2) Arlechinul cu fesul pe dos - versuri - 2008 3) Lipit Pământului - versuri - 2009 4) Tablele împărțirii - versuri - 2009 5) a mic de mână - versuri - 2010 6) Balans. - versuri - 2011 La Editura Vocativ: 7) Ciocolată cu lămâie - versuri - 2015 La Editura Minela: 8) Nu te saturi - versuri - 2016 9) Non ti sazi - versuri - 2016, în limba italiană 10) Un fluture încărunțit - versuri - 2017 11) Scântece - versuri - 2018 12) Poetom - versuri - 2020 13) Soliloqui eretici - versuri - 2020, în limba italiană 14) ”Bă,Țărane!” - roman - 2020 15) Dolograf - versuri - 2022 16) Bate șaua - versuri - 2022 17) Lupoaica - roman - 2022 18) Ante Vitam - versuri - 2023 19) Mosè sulla montagna sbagliata - versuri - 2023, în limba italiană 20) Aoleu! - roman - 2023 La Allettante Roma Editore: 21) Caspita - roman -...
668 poezii, 0 proze
VCVittoria Colonna
1490-1547 Descendentă a nobilei și puternicei familii Colonna, marchiză de Pescara, Vittoria Colonna este una din femeile cele mai culte și mai sensibile ale Renașterii italiene. Rămasă văduvă, și-a căutat alinarea în religie și în viața monahală, întreținând însă vii contacte cu cercurile intelectuale și religioase sensibile la reforma protestantă. A fost admirată și frecventată de personalități de primă mărime ale culturii vremii. Faima ei se datorează atât lui Michelangelo, care a nutrit pentru ea o prietenie superioară și o adâncă iubire spiritualizată și i-a închinat poezii ce sunt adevărate capodopere, cât și bogatei "Corespondențe" cu personalități ale vremii și mai ales volumului ei de "Rime". Publicate postum, acestea cântă iubirea pentru soțul mort pe câmpul de luptă și neliniștita sa înflăcărare religioasă.
1 poezii, 0 proze
Alice Călugăru
Alice Călugăru (4 iulie 1886, Paris - 1957) Plecată de timpuriu în literatura franceză, Alice Călugăru debutează încă de pe băncile liceului, absolvit la București, în 1907. Fire neliniștită, agitată, activitatea sa publicistică, desfășurată în revistele din țară, nu-i dă satisfacție. Plecată pentru studii la Paris în 1912, se expatriază, mai întâi în Belgia, apoi - definitiv - în Paris. Aici preocupările sale literare continuă sub pseudonimul Alice Orient, obținând premiul al doilea și medalia de aur Femina pentru poeyia Les Perles, versiunea poeziei românești Cântec de plasă (Viața românească, nr. 1, 1912, p. 15-16). Sub același pseudonim, poeta publică, în 1924, romanul autobiografic La tunique verte (Paris, Malfere, Bibl. du Herisson). OPERE: Viorele, versuri, Buc., 1905; Versuri, Buc., E.P.L., 1968, cu o introducere de D. Micu. COLABORÃRI: Semănătorul (1903); Analele literare, politice, științifice (1905); Viața literară (1906); Revista noastră (1906); Convorbiri literare (1906,...
4 poezii, 0 proze
IFIon Foti
Ion Foti (1887-1946) - poet armean Născut în Vlaho- Clisura. Tipărește în volum o culegere de „Cântițe” în 1912 cu poeme ale altor autori armâni ai vremii. Ion Foti, bântuit de neliniști existențiale, tânjește după lumină, spații deschise, culoare, mișcare în aerul liber și tare al Munților Macedoniei lui natale. Traduce mult din literatura greacă veche, din literaturile moderne, mai ales germană în limba română. A încercat traduceri și în armânească după Heine și Goethe. Opere (listă incompletă?) * Spre necunoscut : Poeme și poezii : 1919-1923, Editura Cultura Națională, București, 1924 * Vis și realitate, București, 1927 * Daphines și Chloe ai vremei noastre, București, 1928 * Cãntitsi shi Ndoauã Isturii Aleapti, Editura Cartea Aromână, Constanța, 1998
1 poezii, 0 proze
UFUgo Foscolo
Ugo Foscolo (1778-1827) Atât prin opera sa cât și prin viața sa - zbuciumată, aventuroasă, răvășită de pasiuni, de profunde neliniști și de aspirații eroice (...) - Ugo Foscolo este scriitorul cel mai profund angajat în viața epocii sale, în multitudinea de evenimente care la început de secol schimbă fața Europei și a Italiei. Și, totuși, privită din perspectiva timpului, opera lui îl situează mult mai aproape de înaintași și de urmași, de fervoarea preromantică a unui Alfieri sau de pesimismului lui Leopardi, și mult mai departe de contemporanii propriu-ziși, de un V. Monti sau de un I. Pindemonte, de pildă (...). (...) Odele și cele douăsprezece Sonete ale lui Foscolo, ca și romanul său autobiografic, răsfrâng din plin sensibilitatea pronunțat romantică a autorului lor. Dar torentul pasiunilor, frenezia simțurilor, datele imediate ale biografiei sale se transfigurează în Sonete, (...) și depășind reminiscențele literare, ajung să se rostească într-o formă reținută, discretă, într-un...
2 poezii, 0 proze
nelinistea din cerul roz
de Ana- Maria Balanescu
războinicul luminii mele ce cale din răscrucea viselor sa las in lumea din lăuntru? geamul din pieptul cerului s-a aburit... si fata din castel de sus, de-acolo; plange si vrea, speră o rază ... ea,...
Aproape iarnă...
de Ioan Grigoraș
- Niciunui cer nu i-am rămas datoare, Semințele iubirii mele-n glie Le-am semănat sperând să facă floare Și fruct rotund, cu gust de veșnicie, Dar vezi și tu, din lut am fost făcută, Și tot în lut...
Ce-i sub pălărie ?
de Ioana Ionescu
Cînd pentru ei pămîntul e cerul și cerul pămîntul, pentru noi cerul e pămîntul și pămîntul cerul. Așa trec, așa se duc, așa mor, așa merg. Cînd respiră și admiră acelaș aer, aceleași culori, trăiesc...
Rămân Adamul de după Evă
de Ciprian
Am ajuns să mi te descopăr Ca pe un înger în prealabil, Mituind cu zâmbete și mângâieri Zarea viselor din vecie. Pot să mi te sintetizez în sărut, În nebunia dorului de ființă De pe buze, Nestrivind...
Ratacit in timp
de Filip Ruxandra
Trecuse o saptamana de atunci si J abia de mai inchise ochii. Noaptea statea pe balcon uitandu-se la blocurile intunecate din departare. Fruntea i se increti putin de ingrijorare. “N-a fost doar un...
Zonă
de Guillaume Apollinaire
De lumea aceasta cea veche-n sfârșit ești sătul Păstorule o turn Eiffel în zori behăie turma de poduri destul Tu te-ai săturat să trăiești în antichitatea romană și greacă Vechi până și...
Ziduri
de ovidiu cristian dinica
Zidurile erau mari și înconjurau marginea străzii, formând o cetate dincolo de care nu puteai privi. Acele ziduri imense îmi stârneau curiozitatea, văzându-le ridicate până la cer. Printre ele...
Încercare de a fi o zi
de Ela Victoria Luca
Astăzi, o zi pe jumătate în întuneric, un transformator defect ce mi-a lăsat ziua fără dar și fără putința de a comunica. Și alături, departe, într-o încercare de a-mi dărui fire de suflet, mi-au...
Eftihia
de Gellu Naum
Abia pornind de la sfârșit se poate înțelege mecanica nostalgică a întâmplărilor furia straturilor care ne premerg sau ne urmează atunci acel numit „acolo” poartă pe trup scoarța copacului duce cu el...
Roza lui Paracelsus - Jorge Luis Borges
de Lidia Batali
Din atelierul sau, aflat in doua incaperi scobite sub pamant, Paracelsus ii ceru Dumnezeului sau, vagul sau Dumnezeu, oricarui Dumnezeu, sa-i trimita un discipol. In soba, un palid foc proiecta umbre...