"mod de uitare" – 17622 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
ECEnrico Cavacchioli
Enrico Cavacchioli s-a născut la Pozzallo (Siracuza) în 1885 și a murit la Milano în 1954. El e mai cunoscut pentru activitatea sa teatrală, fiind la început critic de teatru și apoi autor dramatic, militând prin toate mijloacele pentru crearea unui teatru de avangardă în Italia. Dintre piesele sale, sunt de amintit L`uccello del paradiso (1920); La campana d`argento (1921); La danza del ventre (1921); Pierrot innamorato (1922); Il cammello (1923) etc. A publicat de asemenea proză: Vamp (1930); Serenata celeste (1932). Față de Marinetti care produce aproape numai arte „poetice” în practica sa, Enrico Cavacchioli este un poet autentic și prin plachetele sale (L`incubo velato, 1907; Le ranocchie turchine, 1909; Cavalcando il sole, 1914), editate în colecția futuristă „Poesia” din Milano, dă o cotă înaltă mișcării avangardiste în care se integrează și are dreptate să se mire Edoardo Sanguineti de „uitarea” ce înconjoară în mod nejustificat poezia sa. (extras din Marin Mincu, Poeți...
0 poezii, 0 proze
Eftimie
CRONICA LUI EFTIMIE Cronica lui Macarie , ca cronica oficiala a lui Petru Rares , avea menirea sa glorifice personalitatea acestuia. Scrierea lui Macarie inaugureaza in literatura slavo-romana un gen nou al cronicii, necunoscut in tarile noastre pina atunci. Cronica lui Macarie este o cronica literara. Cronica lui, si in mod cronologic, si ca maniera literara a fost continuata de catre egumenul Eftimie, care scrie o cronica cu date de la anul 1541 pina la 1553. Nu se cunoaste bine cine a fost Eftimie si unde a fost egumen. Cronica lui Eftimie s-a pastrat in acelasi sbornic de la Kiev de provenienta din Slatina Moldovei. Eftimie arata, la inceput, ca el continua “opera si osteneala” episcopului Macarie, din porunca domnitorului Al.Lapusneanu, descriind “ce s-au intimplat de aci inainte … pe scurt, ca nu cumva cu trecerea vremilor sa se cufunde si acestea in adincul uitarii”. Eftimie povesteste, in acelasi stil retoric, faptele din a doua domnie a lui Petru...
0 poezii, 0 proze
GNGhimis Dorin Nicolae
Poezia trebuie asumata ca mod de a fii ,singura stare în care ființa ființează în timp prin timp.
22 poezii, 0 proze
tudose simona
consider ideea unei poezii ca pe un mod de eliberare in vis sau, uneori, de vis, ai poezia ca pe o stare, dincolo de timp sau spatiu sau fiinta
5 poezii, 0 proze
VPValentin Popa
Om normal...scriu poezii,dar nu de dragul versurilor ci pur si simplu ca un mod de a-mi exterioriza gandurile.
2 poezii, 0 proze
CICALANCEA_ANDREI IRINEL
Strivit de pasiuni inselatoare,.... Constrans de dogmele prezente in traditii,... Far-de credinta n timpuri viitoare,.... Mereu este marcat:de repetitii......... Culori nascute din obsesii reci,.... Si trecatoare amagiri prezente,... Sunt zugravite in impresii seci.... Intr un tablou cu tonuri reticente....... Un critic slut la chip,cu logoree mare.... Prezinta n mod de opera fantasma, Si are rugaminti:ca data viitoare Sa fiti mai ganditori si..sa i simtiti mireasma........ Artistul si a dorit -o abordare fina.... De tonuri ample si pete de lumina,... A vrut sa regasiti in mica lui lucrare.... Nu intrebari....... -ci provocare....... phrime 2 ale lui decembrie, ale lui 2006
2 poezii, 0 proze
CAColonescu Andrei
În încercarea de a îmi clarifica gândurile prin tentativa modestă de a scrie, o parte din mine iese la iveală, întrucât nu pot să fiu autobiografic sau autocritic, nu rămâne decât un singur mod de a mă descrie: Sunt ceea ce scriu.
12 poezii, 0 proze
PBPaula Buzatu
profesor- absolventă a Facultății de limbi și literaturi slave București.1977 un om ca oricare interesat de tot ce este nou. Nu sunt poetă și nu tind să devin, Este doar un mod de exprimare și atât.
27 poezii, 0 proze
MBMatsuo Basho
Nascut intr-o renumita familie de samurai,Basho( pe numele sau adevarat Matsuo Munefusa) a respins lumea in care s-a nascut, devenind un vagabond.Preocupat de Zen, de istoria si poezia clasica chineza.Din 1667 a trait in Edo (actualul Tokyo), unde a inceput sa scrie haiku. Basho introduce o dimensiune mistica in cele mai multe din versurile sale si incearca sa exprime teme universale prin imagini simple din natura. Basho a privit poezia ca un mod de viata, crezînd că ea poate fi o sursă a iluminării. "Sa nu mergi pe urmele pasilor vechilor maestri, ci caută ceea ce au văzut ei.",spunea Basho.
23 poezii, 0 proze
EEEne Elena
Textele mele sunt,sa zicem, un mod de evadare.Sunt cuvintele pe care nu le pot rosti,sau cele care trebuie rostite...Sunt doar cuvintele mele...
2 poezii, 0 proze
mod de uitare
de stefan ovidiu
intre doua puncte nu putem trage decat o linie suficient insa pentru a le decapita definitiv identitatea si-a le uita pentru totdeauna.
Fără semn de carte
de Ramona Rusenescu
Apleacă-te asupra oaselor mele, înmărmurit, continuă să le șlefuiești până dai de râuri cu pești îndărătnic urcând. La confluențele primenite pune verigi de aur să-mi prinzi definitiv alunecarea spre...
ficțiune pură 2
de Daniela Luminita Teleoaca
această cădere continuă în care trecutul se face limpede ca o apă de ploi în prag de Sânziene și uit ziua mea concretă 3 martie 2018 post meridiem învelișul pielii / oasele acestea purtând tatuajul...
ficțiune pură
de Daniela Luminita Teleoaca
acum când toate sunt împotriva mea chiar și această cădere continuă în care trecutul se face limpede ca o apă de ploi în prag de Sânziene și uit ziua mea concretă 3 martie 2018 post meridiem /...
Sunt exoscheletul unei ficțiuni
de Macovei Costel
Cuvintele au intrat în fază terminală. Cineva trebuie să se facă purtătorul lor de cuvânt. Nu mai știu dacă am ales sau am fost ales dar viața merge înainte. Chiar și tăcerea este un mod de a privi...
O zi de 1 iunie
de tincuta horonceanu bernevic
Era acolo mereu, lipită de zidurile cenușii. Uneori fără vlagă, cu ochii mijiți sub ferestrele largi, alteori zâmbitoare, purtându-și pașii dezlânați prin labirintul de holuri. Îmi tresălta inima de...
rătăcire
de Rodica Lupu
fantastica ta privire iar penetrează în craterul adânc eroziunea eului predestinat de zei să ardă mocnit pietrele lui cuvântătoare de idei răsună ecou ca un tribut neplătit multiplicându-se în...
confesional 2.
de emilian valeriu pal
de fiecare dată cînd cred că nu mai există nicio ieșire îmi spun că sunt pregătit fac un duș o cruce cu limba mă întind pe podea și aștept așa cum zăceau bătrînii pe marginea patului așteptînd ca...
Liceu
de Zaharia Ramona
Stamate Silviu a rămas la catedră cu tristețea oprită pe scheletul uman, un foarte vechi proiect de diplomă al cărui craniu “detașabil” s-a plimbat din generație în generație prin mâinile...
Tu ca și drog
de Floroiu Sorina
Tu ai fost drogul meu... Chiar dacă știam ca pe timp lung îmi dăunezi, fiecare doză din tine era atât îmbietoare! Fiecare doză cerea încă una, și încă una... Îmi doream să te devorez, să te consum...