"mingea e mai lentă" – 16312 rezultate
0.04 secundeMeilisearchIoana Nastase
M-am născut în București într-o după-amiază de februarie în care ningea cu niște fulgi incredibili...(semnul norocului?!).Cea mai mare parte a copilăriei mi-am petrecut-o în Blaj, oraș aflat în inima Ardealului, loc unde am devenit Om și am învățat că nimic nu e mai de preț pe lumea asta decât să fii întâmpinat în pragul casei de chipurile zâmbitoare ale celor care te iubesc necondiționat.Mai târziu, întorcându-mă în București, am învățat că e mai greu să rămâi Om, decât să devii.Am urmat cursurile Universității Tehnice de Construcții București, devenind un inginer căruia-i stă mintea numai la scris, deși în prezent îmi profesez meseria.Însă fiecare om e destinat a-și urma chemările, indiferent cât de departe...
7 poezii, 0 proze
Stefan ENE
Inginer Atunci cand mintea mi-e obosita de tehnica sau momentul o impune a scrie o rima este cea mai buna deconecatre.
69 poezii, 0 proze
Mandra Ana-Maria
Pe 23 iulie 1986 m-am grăbit să ies în lume, să descopăr acele sunete pe care 7 luni le-am auzit și doar întruna m-am întrebat de unde vin. Copilăria a fost ca o minge de ping pong între viața la țară și viața la oraș, între natură și antropic. Școala generală m-a despărțit de prieteni și mi-a adus colegi. A urmat liceul. Prietenii eterne, clipe de vis. Anul 2005 a fost anul absolvirii. Pe scurt, v-am povestit 19 ani. Anexă: Scriu din plăcere, o mică pasiune care nu poate fi înăbușită. Nu zic că am talent. Iar dacă îl am, mai e până să îl fructific. Sper doar că veți înțelege ceva din ceea ce scriu. Dacă o singură persoană va înțelege, înseamnă că nu am scris degeaba.
328 poezii, 0 proze
Bianca
Lipsa asta de inspiratie sau mai bine zis,nu ma cunosc prea bine si nici nu stiu ce e in mintea mea...Sunt nehotarata,dar ador sa scriu.
2 poezii, 0 proze
C.Victor
Sunt un om care inca mai crede in romantism,bunatate,generozitate,decenta,verticalitate si poezie .Ma numesc C Victor ,calatoresc tot anul pe mapamond si incerc sa procesez cu mintea mea tot ce mi se intampla.Am gasit acest site si incerc sa postez in pagina mea trairi aleatorii.Mentionez ca nu am valente de om al literelor dar respectul meu e nemarginit pentru cei consacrati....genii in ale scrisului.
2 poezii, 0 proze
ionascu mirela
traiesc intens prezentul,visez spre viitor,insa trecutul cu pasajele sale cidate dau uneori tarcoale prin mintea mea,prin inima si sufletul meu care mocneste...undeva...pitulat la umbra unui vis rebel,al copilariei mele,vise,lacrimi si trairi intense care si acum imi dau fiori,si imi aduc aminte cu drag,caci doar amintirea ma mai leaga de trecut si de tot ce nu mai am...cel mai greu este dorul,off,dorul nebun de tot ce am pierdut...e greu,trec noptii,trec zile,imi par veacuri cosmarurile...insa incerc sa ma gandesc...ce m-as face fara tine...
1 poezii, 0 proze
Ioan Stoenica
I am my soul, and I have my brain to help me with that. Doar o parte din mine. Ma intereseaza sufletul uman cu toate sentimentele lui (din care sunt atatea de invatat), scrisul si fotografia, care imi permit sa exprim dragoste si bucurie si frumusete si tristete, si bicicleta mea iubita, care ma face sa zbor liber pe drumuri de caramida galbena ce duc catre cer... Mai erau teatrul si tangoul si parca si muzica, dar cred ca pana la urma e vorba de orice ma poate ajuta sa simt si sa exprim sufletul, orice ma poate ajuta sa invat si sa fac sa creasca mintea...
30 poezii, 0 proze
Adriana Georgian
Am învățat prea mult și acum încep să mă întreb de ce... Suntem doar trecători prin această lume (viață) și tot ceea ce învățăm pentru a evolua în plan profesional, ... în lumea de dincolo, nu ne este de folos. Uităm cea mai importantă lecție care ni s-a cerut să o învățăm ... IUBIREA. Suntem preocupați de lucruri efemere: funcții, bani, renume. Din ce avem mai mult, ne dorim mai mult. Totul pare să nu aibă o limită clar definită. Când ajungem să tragem linie, sufletul nostru este pustiu, căci l-am abandonat. Sufletul e cel ce-ți dezvăluie lucrurile pe care mintea nu le poate înțelege și cuvintele nu le pot cuprinde, .... e tot ceea ce rămâne din noi și trece mai departe ...
3 poezii, 0 proze
nicolae costel alin
Nu știu ce am realizat în viață, nu știu ce voi realiza. Merg înainte și cu rele și cu bune și poate cândva voi întâlni un îngeraș care merită și voi fi din nou fericit. Am învățat prea mult și acum încep să mă întreb de ce... Suntem doar trecători prin această lume (viață) și tot ceea ce învățăm pentru a evolua în plan profesional, ... în lumea de dincolo, nu ne este de folos. Uităm cea mai importantă lecție care ni s-a cerut să o învățăm ... IUBIREA. Suntem preocupați de lucruri efemere: funcții, bani, renume. Din ce avem mai mult, ne dorim mai mult. Totul pare să nu aibă o limită clar definită. Când ajungem să tragem linie, sufletul nostru este pustiu, căci l-am abandonat. Sufletul e cel ce-ți dezvăluie lucrurile pe care mintea nu le poate înțelege și cuvintele nu le pot cuprinde, .... e tot ceea ce rămâne din noi și trece mai departe ... (Adriana Georgian)
78 poezii, 0 proze
Chwoika
mă plictisesc. într-o zi așa urâtă chiar nu am ce face. melodia se repeta obsesiv. îmi place. mă gândesc la tine și pe ritmul agresiv al lui marylin manson încep sa mă ating. mâna mea coboară lasciv pe tot corpul. îmi imaginez că ești tu, iubire. mintea mi-o ia aiurea și m-i te imaginez la picioarele mele, sărutându-mă cum numai tu știi să o faci. mâinile tale mă ating peste tot, iar buzele tale moi mă alintă. Mâna mea alunecă… „ I don’t care if you don’t want me… ‘ Cause I’m yours, yours, yours anyhow… “ și nu mă interesează nimic. mă gândesc numai la mâinile tale fine, la săruturile fără sfârșit. închid ochii și mă pierd. deodată simt o mână. aș putea să o recunosc oriunde. mă privești curios și mă întrebi ce fac. mă rușinez… nu am mai făcut-o niciodată … - Mi-era dor de tine iubire… când ai venit ? nu spui nimic și îmi faci semn să continui. mi-e greu la început, dar intru în joc. continui să mă mângâi și din când în când îți arunc câte o privire. mă privești și îți umezești...
1 poezii, 0 proze
mingea e mai lentă
de Florentin Cristian
Reacție rapidă la minge Ea țopăie pe gazonul nins virtual Mingia pe zăpadă iubește gazonul La fel ca aceea de sub pini Prin care există poate pentru că Dar are ton parcă diferit Ținută pe potecă mai...
Totul
de ioana
TOTUL incepea intr-o zi absolut perfecta. Cerul era senin ca lacrima, nici un nor nu se oglindea la orizont, vantul nici nu se simtea, existenta lui parca nici nu a fost cunoscuta de trecatorii care...
Puhoi de gânduri
de Grebenisan Mihai Marian
Înot galant spre necunoscut Nimic nu mă oprește Iluziile, șoaptele nu mă înspăimântă În voci familiare, mă înec. Mă ridic și cad din nou Și viața e tot mai alertă Doar mintea e mai lentă Transformări...
Sala castraveților murați
de corui mihai george
- Mihai, aici pute a castraveți murați! Aceste cuvinte au fost rostite cu glas tare, limpede și răspicat, în mijlocul sălii de baschet, de către Radu, un copil din echipa noastră Tom și Jerry, în...
Cenaclul Agonia.ro, 26 mai 2007
de Ela Victoria Luca
Cenaclul Agonia.ro își redeschide porțile poeziei și criticii literare sâmbătă 26 mai, orele 14.00 , la Café Deko, în incinta Teatrului Național București, cu doi tineri autori: Aida Hancer și...
ochii nu pot culege ciulini, nici vietăți pierdute
de Ela Victoria Luca
în mijlocul unui câmp arid nu ai liniște, ziua seamănă cu tufișurile de ciulini, îi culegi, îi strivești în pumni, astăzi nici durerea nu îți mai spune nimic un drum care te amorțește nu este decât o...
Cronica tragediilor mărunte - 17
de marin badea
Cine să se înfioare de verdele stins, precum pielea de gușter, când muzicile săltărețe freamătă-n aerul dens, iar sufletul e tot amețit, tot lung și inima-n mine arde, cu-amar și cu durere, aoleo,...
file de poveste
de Bodea Diana Mihaela
Ma sufocam teribil in camera. Simteam ca nu am aer destul, ca e prea cald, ca e prea ranced. Am alergat spre balcon. Am deschis larg geamurile sperand ca vantul cel proaspat si racoros de afara va...
Lecția de anatomie
de Tudor Cristea
Lecția de anatomie (Fragment din romanul „Porțile verii”, Ed. Eminescu, 1989) Întredeschide ochii. Poate doar își închipuie, reface totul în memorie. E vorba, oricum, despre procurorul Traian Bota și...
O seara de iarna - dulcegarii
de Ioana Andrei
O seara de iarna, cu fulgi mari, unii obraznici alergindu-se prin vazduh, altii melancolici dansind dupa o melodie inginata de vint printre ace de brad. In spatele ferestrei usor luminate, caldura...
