"măcar atunci când" – 20051 rezultate
0.02 secundeMeilisearchPetcu Nina
Sunt eu..si atat!..Asta as putea spune despre mine, in masura in care nici macar eu nu ma cunosc..Cunosc doar fragmente din mine si din ceea ce eu reprezint...sunt o straina intr-o lume straina..si cu toate astea sunt nepretuita, nu sunt atat de mica intr-o lume atat de marunta din mana divinitatii..sunt usor nebuna si usor introvertita..sunt om si barfesc fara sa vreau, sunt om si gresesc fara a avea neaparata cunostinta de asta, sunt om si mint cand cred ca spun de fapt adevarul si fur (chiar daca numai meserie!)..si plang..si rad...si ma intristez atunci cand ar trebui sa rad de fapt..din pacater sau din fericire,iubesc animalele mai mult decat pe oameni..asta-s eu..iar detaliile nu ar mai conta!
1 poezii, 0 proze
Cristian Tanasescu
Sunt un roman canadian si locuiesc la Montreal, un oras multietnic cu ierni lungi si enervante, un megalopolis in plina vibratie inconjurat de minunate parcuri, totul dominat de un munte numit Mount Royal, de la care-si si trage numele de Montreal. M-am nascut intr-un sfarsit de octombrie in anul 1966 atunci cand toamna plangea cu frunze galbene peste parcurile din orasul Ploiesti, oras unde am trait pana la varsta de 34 de ani cand am parasit definitiv Romania. Ca roman cred ca Eminescu este cel mai mare poet al lumii iar Bacovia imi este cel mai drag prieten. Pana in decembrie 2004 nu am scris niciodata un rand macar, am inceput s-o fac insa pentru ca scriindu-mi gandurile in limba romana ma pot apropia mai mult de Romania, tara pe care o iubesc foarte mult si pe care o voi purta mereu in inima mea.
21 poezii, 0 proze
Darau Valer
lupt, visez, sper 1986 Liceul Industrial 11 Arad 1988-1991 Tehnologie Chimica Politehnica Timisoara, retras la cerere 1991-1995 Subofiter la UM 1249 Arad specializare Telecomunicatii-Centrale telefonice 1995-Asociat unic, administrator, portar, femeie de serviciu, etc la sc MAGIC MEDIA srl. 2006 Aceeasi societate, aceleasi functii .. alte vise nu am avut nici un fel de activitate artistica, nici macar pretentia ca as avea acel minunat har, dar, atunci cand suferinta mi-e prea mare incerc s-o transmit hartiei.
1 poezii, 0 proze
Cris Tina
hmm...nu pot spune prea multe despre mine pentru ca sunt o incepatoare pe un lung drum :) M-am nascut acum 16 ani la Cluj... Simplitatea e o comoara de nepretuit si de aceea doar pentru ca scriu versuri nu inseamna ca ma consider o artista! multi se considera artisti si nici macar nu fac ceva ca sa-si dovedeasca identitatea! Indemnul sau impulsul de a scrie poezii s-a nascut acum 5 ani cand nu aveam o iarna asa cum imi doream...si atunci mi-am asternut pe hartie primele mele trairi in versuri care s-au publicat apoi intr-o revista. Nu ma dau in vant dupa citit ...mai degraba scriu eu randuri, randuri sa ma distrez putin pe seama celor care nu reusesc sa priceapa cuvintele mele cheie:))
8 poezii, 0 proze
Marcela
Se intreba oare cineva cine sunt?! Nici macar eu...Totusi sa trecem la treaba. Biografia?!-Arhiva prafuita de agonia timpului Uitata pe coltul unei buze uscate A vrajitoarei batrane - Soarta. Eu - nascuta atunci si inca nu decedata, Insir biografia unei vieti inca virgine. Bantuie pe ici-colo si dincolo cineva, Ce isi doreste sa traiasca frumos. Fericirea o imaprte cu suferinta Se bucura de fiecare nota din muzica clasica Dansata in armonia vocii lui Pavarotti. Adora natura,linistea,haosul Adierea vantului ii produce extaz. Raza de soare o incalzeste ca iubirea de mama Luna ii asculta secretul noptii Norii spulbera gandurile adunate Si fulgerul o trezeste la realitate. Apa dulce de izvor ii amorteste buza. Iubeste viata, uraste moartea Simte durerea prin muzica Exprima sentimentul prin vers Iubirea o transforma in note muzicale Note intregi,doimi,patrimi,pauza mai lunga Si din nou pe scara portativului O patrime si-o doime isi face loc. Bataia inimii e un semn ca traieste. Respecta...
1 poezii, 0 proze
Daria Gordon
Niciodata nu mi-a placut sa scriu despre mine. Sau sa ma descriu. Asa ca textul acesta este, cu siguranta scris-sters-scris-sters de cateva ori. Dar mi-am facut curaj si iata-ma: m-am nascut la Constanta de unde am luat dragostea pentru mare si am invatat sa visez muntele. Am locuit in Ardeal de unde am invatat dragostea de traditie si de locul strabunilor. M-am mutat in Marea Britanie unde mi-am inceput cariera de medic. A scrie e ca si cum ai vorbi cu un prieten imaginar si i-ai arata ce vezi tu. E un vis mai mult sau mai putin real caruia ii dai aripi si il trimiti in lume. Si daca macar un om din cei care il citesc inteleg limbajul, atunci scopul a fost atins. Traim prin tot ceea ce ne inconjoara, dar visam cel mai frumos prin scris.
21 poezii, 0 proze
Eugen MATZOTA
Nu știu nici măcar cât știau cei dinaintea noastră, doar descopăr cu uimire că nu noi suntem primii, c-au mai fost alții înainte, și din învățăturile lor mai aflăm din când în când câte ceva. Știu sigur doar un lucru: că nu sunt eu Stăpânul Inelelor...
24 poezii, 0 proze
Cosmin Dragomir
dacă nu avem haz măcar să fim penibili, scriu de cativa ani, public de cativa ani, ma doare de cativa "e mai bine pentru ei sa ma urasca. asta ii face mai vigilenti. in general avem de a face cu prea mult cacat terapeutic" (Saul Below). E-mail: cosmindragomir21@yahoo.com, id-ul aidoma mailului Data nașterii: 23 iunie 1982
100 poezii, 0 proze
ilie alexandra
nimeni nu ma cunoaste,nici macar eu...
1 poezii, 0 proze
Ghio
Ce vreti sa stiti?Nici macar eu nu ma cunosc!Sunt un cinic,asa ca........:)
17 poezii, 0 proze
măcar atunci când
de ștefan ciobanu
ridică-mă când muschii slăbiți din cauza bolii aburesc oglinda și nu ne mai putem vedea sau lasă-mă să cad continuu pe covor într-o melodie obsesivă ce colindă oasele fă ceva un semn zgomotos cu...
Măcar
de Lupsa sorina
Gândește-te la mine Măcar o dată într-o lună Amintește-ți de noi Măcar atunci când privești pe geam. Imaginează-ți povestea de la inceput Până la sfârșitul interminabil Măcar de ziua noastră Trăiește...
curcubeu, când plânsul
de Simion Cozmescu
un demon poartă flacăra olimpică genii și genuri se pierd aștept nemâncat nemângâiat de o pleoapă sau ceva letargic care ar picura peste oasele mele descărnate expuse uzului public mâine eu nu știu...
nu mai spun piua niciodată
de Calotescu Tudor Gheorghe
nici măcar atunci când nu voi mai fi o să las cumva sufletul să se joace la nesfârșire de-a-prinselea de-a v-ați-ascunselea ori să sară într-un râs șotronul printre zodii și-am să strig de nebun prin...
să nu o iei personal
de Adam Rares-Andrei
să nu o iei personal niciodată nici măcar atunci când e vorba despre tine când scapi cheile din mână sau când te arată cu degetul sau când ești înjurat să nu o iei personal niciodată chiar dacă se...
No happy-end stories
de Roman Natasa
Oamenii nu pierd nimic Niciodată Nici măcar atunci când se gândesc La toate lucrurile pe care nu le-au spus Și nu le-au făcut. No happy-end stories ar trebui să fie scris Pe cartea aceea pe care o...
să nu-i mai vorbești
de dan plesa
ai putea să nu-i mai vorbești niciodată nici măcar atunci când din întâmplare te-ai găsi în calea ei și te-ar privi ca pe-o fotografie pe care n-a mai văzut-o de ani și s-ar apropia să se-ncredințeze...
Manechin
de Paul Alex
lucrez ca manechin 24/7 nu clipesc nu respir nu mă mișc nici măcar atunci când tanti Esty mă dezbracă mă îmbracă și mă pune înapoi în vitrină oamenii se opresc mereu în fața vitrinei mulți nici nu mă...
Eminescu și ratații
de Camelian Propinatiu
A aspira la statutul de poet nu e mare rușine. Nici măcar atunci când talentul e îndoielnic, inteligența săracă sau vândută și inima ticăloșită. Diogene Cinicul lăudat-a pe un caraghios cum că,...
uneori sunt mai mult decât eu
de Marinescu Victor
nu se întâmplase nimic. nici înainte, nici măcar atunci când stăteam în pat cu o sticlă de bere în mână și mă uitam prin geamurile murdare după ceva care să mă miște. nu televizorul, nu o carte, nu o...
