"lumina, durerea , ca ploile vin" – 20186 rezultate
0.02 secundeMeilisearchanefi noris saihan
In a fi eu asa cum credeam ca sunt am gasit mai mult decat o simpla persoana , am inteles si am vazut prin mine mai mult decat ceea ce am crezut ca sunt, am vazut mai multi de eu fiecare mai diferit axat pe ceva mai special am inteles am aflat am studiat si am apreciat ca nu doar durerea razbate in inima mea distrusa de ganduri.Ravasit complet , insa , intr-o lume intunecata de nepasta poluorii si a distrugerii , prea oarba pentru a simtii si a intelege ca se mai poate daruii iubire m-am izolat intr-un colt umbrit ferit de lumina pentru ca oamenii sa nu il poata vedea.Cuvintele sunt multe dar prea putine insa pentru a povestii viata unui om cu toate ca sunt atat de putine un autor se straduieste .Un somn lung pare cam am trait intr-o lume necunoscuta parca candva din care acum in sfarsit trezit de sunetul disperarii si agoniei umane , in sfarsit trezit de tot ce era odata de tot ce visam intrepatruns printre randuri de pagini in care aratam totul , am ajuns sa inteleg ca a simtii...
3 poezii, 0 proze
ICIon Crânguleanu
Ion Crânguleanu, pseudonimul lui Ion Avasilinei, (n. 28 martie 1937, după unele surse 1940, Cosula, Botoșani - d. 15 august 2003) a fost un poet și prozator român asociat în anii \'80 cu neoproletcultismul. A scris și literatură pentru copii. Soția lui a fost Daniela Caurea, poetă decedată în urma cutremurului din 1977. Opere * Anotimpurile Griviței, Colecția Luceafărul, Editura pentru Literatură, București, 1962 * Lumina de dragoste, Editura Tineretului, București, 1964 * Bucurii pentru copii, Editura Tineretului, București, 1966 (cu ilustrații de Albin Stănescu) * Minus durerea, Editura pentru Literatură, București, 1966 * Emoții la trapez, Editura Tineretului, București, 1967 * Un cățel ca vai de el..., Editura Tineretului, București, 1968 (ilustrații de Albin Stănescu) * Ritmuri române, Colecția Columna, Editura Militară, București, 1969 * Sonete mute, Editura pentru Literatură, București, 1969 * Traversarea nedreptății: Elegii și imnuri, Editura Mihai Eminescu, București, 1970 *...
3 poezii, 0 proze
CCCamelia C.Petre
Lumina din prima zi a tumultului în care m-a aruncat Dumnezeu m-a orbit dar m-a si fermecat. M-am ridicat și am făcut primii pași prin raiul Pământului, bucurându-mă de fiecare picătură de suflet pe care am întâlnit-o, lăsându-mă escaladată de îngemănările imensităților și ale instantaneelor. Mi-am ridicat privirea iar norii m-au înfășurat în nori. Apoi, strânsă până la durere, am ajuns din nou pe Pământ. Dar acolo nu mai era rai... Și atunci scriu. Scriind, mulțumesc. Mulțumind, cresc. Crescând, iubesc.
15 poezii, 0 proze
luminita lumina
3 poezii, 0 proze
carmen virna
Nascuta in Galati si atat;
6 poezii, 0 proze
Catalin-Adrian
2 poezii, 0 proze
alma stancu
1 poezii, 0 proze
ICIovița Camelia
Văzînd lumina zilei intr-un oraș plin de flori din partea de vest a României.Trăiesc departe de țara mea,dar văzând că toate străzile duc la Roma,pot spune că sunt aproape.Legătura mea cu poesia e un copil mic ce are nevoie de multă dragoste,e multă dragoste ce simt să exprim.Legătura cu natura,meditând asupra ei,a avut un rol important pentru că eu sunt aicea.Creșterea mea ca și persoană ma ajutat să văd mai departe de tot răul ce ne înconjoară.Trăire interioră puternică,dorința de a mă cunoaște și nu în ultimul rând de a cunoaște persoanele ce sunt aproape de mine.Tot ceea ce am făcut până acuma nu are nimica în comun cu poesia,dar trăind zi după zi până acuma,are totul.Mă consider o personă norocoasă ce reușește să găsească fericirea in lucruri simple.Nu a fost mereu ușor și nu este nici măcar astăzi,mergând împotriva cursului de apă nu va fi niciodată,dar dând iubire fără să se ceară nimica în schimb,se primește iubire.Este mai multă fericire dând că primind.Iubesc animalele având...
6 poezii, 0 proze
MSMihail-Adrian Simion
In lumina autobiografiilor postate, a mea suna astfel: ... :)
41 poezii, 0 proze
AMArdelean Mihaela
Sunt lumina, sunt întunericul…sunt un pas în noroiul morții și al lacrimilor, sunt un pas în noroiul vieții și al zâmbetelor, sunt o sculptură nereușită, pentru că am prins viață atunci când creatorul meu m-a scăpat din ochi, sunt exact ceea ce simt și nu mă ascund decât când îmi doresc să fac asta, pentru că pot să fac orice oricând vreau in a mea lume.
20 poezii, 0 proze
lumina, durerea , ca ploile vin
de slavu diana
respir mai rar, tot mai rar sprijin doar pleoapa stângă luminii să ocup puțin loc oportună grimasa ta și durerea ce mă smulge din uitare *** încerc silabisind să-nțeleg de ce nu mă lași pierdută ca...
Va fi ca-ntr-o poveste
de Cristian Vasiliu
I Va fi ca-ntr-o poveste: o noapte fără lună, Iar noi iubito tandru, ținându-ne de mână, Ca doua ape tulburi ce se-ntâlnesc în mare Ne vom călca destinul și matca în picioare; Vom asculta pianul și...
Frontiere
de Irina Enea
A fost o toamnă aspră pe la noi în anul acela! Toți oamenii au crezut că nu vor putea depăși acele luni în care văzduhul sur a fost biciuit de ploile reci și de vântul de la miazănoapte. Întreaga...
Sunt acolo unde nu mă căutați
de Valeria Lioara Roman
Într-o zi hazardul m-a trimis în căutarea mea. Cu felul meu senin de a mișca secundele pe marginea orei am simțit că mă pierdusem. Eram dezorientată iar sufletul meu, acum mic, era schingiuit și...
Păliman, starostele lotrilor - I -
de Emil Iliescu
De sub Toaca bătea un vânt aspru de toamnă, ai fi zis că noiembrie își pusese palma streașină la ochi, așteptând să vadă din ce parte se va abate peste munți iarna. Lotrii lui Păliman se trăseseră și...
Stare hermeneutică
de Maria Prochipiuc
***Ziua pline de remușcări zorile se retrag pulsând cuvintele pe altarul necredinței demult a cântat cocoșul ziua se dă în leagăn prevestind candoarea trupul își plânge răstimpul nopții în zigzagul...
Scrisoare de adio
de Ioana Furtuna
Omule, Chiar dacă e ultimul lucru pe care-l fac, îl fac cu inima împăcată: te-am iubit. Dacă tu nu ai vrut să vezi în adâncul inimii mele, nu port vină. Nici că te-am iubit atât de mult încât să mă...
Viață de-a bușilea
de tincuta horonceanu bernevic
Deschid ochii. Lumina zilei mă învăluie, aurie. Pipăi cu degetele de la picioare, lenjeria răcoroasă de satin. Asta îmi aduce o stare de confort aproape narcotizantă. Zâmbesc. Presimt ca voi avea o...
Primăvara a început cu o nouă moarte.
de Oana Izbașa
“Închide ochii, te rog. Mi-e frig. Da, o să îmi fie mai bine așa. Vreau să îți șoptesc ceva la ureche”, își zise ea și se îndreptă spre oglindă: “a venit primăvara. De ce vorbesc în șoaptă? Pentru că...
Căutare
de Mihaela Maxim
Nu vreau să știu cum arată dragostea. Se-mpletesc colții de-otel și-mi pierd privirile adormindu-mi-le. Nici timpul nu vreau sa stiu cum arată... Mi-e teamă că atunci aș putea ști ce caut... și oare...