Căutare

Totul a fost sublim până am trecut - ilegal - frontiera prin sudul mamei, într-un șase cireșar, prin 1984. ...Copilăria, cu de toate și nimic, încă e valabilă marțea și-n toamnele cu soț. …Mama a vrut contabil, deci – liceu economic. O factură îmi poate scrânti iremediabil sinapsele și orgoliul. Licențiat în modul de a spune complicat că nu știu nimic, adică în filosofie. …Torturez copaci de vreun deceniu, cu tot cu pauze de masă și somn. Într-una dintre aceste recreații care a durat numai trei ani, îmi dau foc la cinci sute de texte. N-am băut cenușa! Când mâzgălesc vorbe, o fac duios, compact, cu vis de răspundere, cu prezență de sictir și, uneori, în lipsă de mine. ...Ce-i poezia? Câteodată, infirmieră cu craci groși, riglă și ferestre deschise în palme. Altădată, camionagiu în moarte cerebrală - donator compatibil. ...Ce ofer versului? Șuruburi, cârje, intimitate, timp. Foarte rar, uter. …Ce-mi oferă el? Leucoplast cu gust primăvăratic, după ce-mi toarnă șuturi în gură. ...Literar...

109 poezii, 0 proze

Gusa Monica Elena

M-am nascut intr-un mic orasel sudic,un colt de lume cu o vaga localizare pe harta pt majoritatea oamenilor. Totusi, nu pot vorbi despre acest oras precum locul copilariei mele. Am fost crescuta pana la 7 ani de catre bunici,la tara, si poate ca acesta a fost "pilonul" iubirii fata de tot ceea ce este natural, frumos, misterios, omenesc. Cel mai mult iubesc campul si marea. Imi dau senzatia de libertate, de pace, de fericire suprema... E ca si cand as intra in simbioza cu natura, ca si cand m-as uni cu ea... E senzatia aceea de apartenenta la ceva...Defapt, nu cumva noi apartinem naturii si nu invers?

16 poezii, 0 proze

Ioan Viorel Boldureanu

Născut la 12 februarie 1950 la Topolovățu Mare, Timiș. Școala generală în satul natal. Liceul la Lugoj („Coriolan Brediceanu\") apoi studii universitare la Timișoara (filologia, 1969–1973) și la Cluj (filosofia, 1976–1981); doctoratul în filologie (Timișoara, 1985). Debutul în volum în 1984 (Povestiri de la marginea Câmpiei), Editura Facla. Membru al unor cenacluri, colaborează la câteva ziare și reviste literare. În 1994 a publicat volumul Cultura românească în Banat (Secolul al XIX-lea), Editura Helicon, Timișoara, iar în 1996 Monografia Beregsău Mare, Ed. Mirton, Timișoara. Este titular al Cursului de Folcloristică și Etnologie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității de Vest din Timișoara. La „Gura Satului\" este, însă, concurat de COLÃ LU TUTUBÃ, personajul cu care este adesea identificat. Din ianuarie 1996 a început să dea viață personajului UICA NIȚÃ („văr al lui COLÃ\") la Televiziunea prin Cablu „Analog\" din Timișoara în rubrica zilnică „La givan cu Uica Niță\".

1 poezii, 0 proze

Violeta Zamfirescu

În mijlocul verii, la 21 iulie 1920, în familia ofițerului Sterian Lăzăroiu, venea pe lume viitoarea poetă și prozatoare Violeta Zamfirescu. Se școlește în orașul natal, Craiova, apoi urmează studii de drept la Universitatea din București, dar nu reușește să le finalizeze. Își câștigă existența lucrând în mass-media: redactor la Gazeta literară (1954-1976), la Radio, ca redactor pentru emisiunile literare (1953-1959), la revista Luceafărul, redactor șef al redacției de poezie la Editura „Eminescu” (1969-1971). Începe să scrie versuri în Viața Românească, iar editorial iese pe piață în 1955, cu volumul „Inima omului”, în care abundă portretul, descrierea și comentariul liric. Violeta Zamfirescu este un poet prolific, versurile sale fiind reunite în numeroase volume precum: „Rodul pământului” (1957); „Ceasul de slavă” (1960); „Frumusețe continuă” (1964); „La gură de rai” (1965); „Dragoste” (1968); „Colind de primăvară” (1969); „Poezii” (1972); „Simfonie” (1975); „În aerul vibrând”...

1 poezii, 0 proze

george lupascu

M-am nascut undeva prin Bucovina, in vremuri in care omenia era un concept mult mai bine definit la modul practic, decat acum. Restul,am sa va spun altadata,ca pe un fel de poveste la gura sobei,intr-o iarna,ca acele de care-mi amintesc ca erau in anii copilariei mele.

64 poezii, 0 proze

saveta ititesc

Saveta Ititesc, pseudonim Liliana Moga(fulgiarginti). Când fulgi ning castani fără frunze, iarna vine, vara a trecut, primăvara e doar amintire. Născută în județul Alba, în localitatea Blandiana ce-a dăruitoare de har literar, la 30 noiembrie 1947. Peste anii copilăriei a nins cu povești spuse de părinți, la gura sobei, în nopțile lungi de iarnă. Așa s-a născut în sufletul meu nevoia de poveste și bucuria de-a povesti. În anii 80' am fost membră a cenaclului Panait Istrati din Petroșani, condus pe atunci de regretatul scriitor Dumitru Dem Ionașcu. În anul 1988, am obținut Premiul Uniuni Tineretului la Concursul de creație literară pentru copii "Elena Farago" desfășurat la Craiova. În anul 1989, m-am numărat printre laureați Festivalului Național "Cântarea României" obtinând premiul al -IV-lea la faza republicană. În anul 1995, am publicat în cotidianul local "Unda de Șoc" scurta povestire "Pustietatea unei vieți", sub pseudonimul Liliana Moga. În anul 2004, mă număr printre...

7 poezii, 0 proze

Dimitrie Petrino

Dimitrie Petrino (n. 1838, Rujnița, Soroca, azi Republica Moldova - d. 30 aprilie 1878, București) a fost un poet, membru corespondent al Academiei Române. A publicat patru volume de versuri: ”Flori de mormânt” (Cernăuți, 1867); ”Lumine și umbre” (Cernăuți, 1870); ”Raul” (Cernăuți, 1875); ”La gura sobei” (Iași, 1876). A apărut un volum postum de ”Poeme” la editura ”Frații Șaraga” din Iași. Contemporan cu Eminescu, a fost comentat de Titu Maiorescu cu destule rezerve, criticat datorită conținutului morbid, aidoma viitorilor simboliști-decadenți. În timpul vieții a creat un scandal printr-o broșură cu atacuri la adresa lui Aron Pumnul, cel care i-a fost profesor lui Eminescu. La moartea lui Petrino, Eminescu îi va dedica totuși un necrolog candid în care îi apreciază activitatea de poet și îl critică pe d. N. Ionescu, care în memoria lui Petrino a făcut un discurs care însă nu menționează nimic despre activitatea sa poetică. Necrolog - Dimitrie Petrino Dimitrie Petrino, cunoscut ºi...

2 poezii, 0 proze

Daniel Bratu

nascut in 01.01.1966, București domiciliat, din 1998, în Iași inginer mecanic site-uri literare frecventate: poezie.ro - octombrie 2003, europeea.ro - septembrie 2004, hermeneia.com - decembrie 2005, esențe.ning.com - 2010; membru al Societățíi Literar Umoristice Academia Veche Păstorel, Iași poezie publicata in: - suplimentul literar Symposion, revista literara Conexiuni; - antologiile de cenaclu Virtualia; - "Ultima generatie. Primul val" Antologie poezie.ro, Editura Muzeul Literaturii, 2005; - revista umoristică Scârț. aparitie editoriala: volum de poezii "Leredem" - Editura LiterNet - 01.01.2006, in format electronic marele premiu la concursul de poezie - Festivalul "Adrian Păunescu" - iulie 2018 marele premiu “MIRCEA MOTRICI” și premiul revistei CITADELA, Satu Mare/ secțiunea "reportaj literar" - mai 2009 premiul revistei PORTO FRANCO, Galați/ secțiunea "poezie" - mai 2009 premiul I la Festivalul "Umor la Gura Humorului" la secțiunea poezie umoristică/ iunie 2017 premiul al...

505 poezii, 0 proze

sergiu boian

S-a născut la Lugoj , în 10 februarie 1983. Este licențiat în geografie și filologie A absolvit în 2006 , Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Chimie – Biologie – Geografie , specializarea geografie – limba și literatura franceză. Profesie : profesor titular de geografie și limba franceză A început să scrie poezie în grai bănățean de la vârsta de 14 ani, devenind mai apoi membru al cenaculului Victor Vlad Delamarina, de pe lângă Radio Europa Nova Lugoj,sub îndrumarea lui Ștefan Pătruț, unde își va recita creațiile. A câștigat mai multe festivaluri de poezie în grai bănățean. În prezent colaborează cu Radio Timișoara la emisiunea Gura satului. A publicat în Redeșteptarea , Banat și Banatu-i funcea. La 16 ani va publica primul volum de versuri Către mileniu șe vine , Editura Dacia Europa Nova Lugoj, 1999 A mai apărut alături de alți poeți dialectali în volumele : Antologia poeziei în grai bănățean, Editura Dacia Europa Nova Lugoj, 1999 Dictionarul scriitorilor în grai...

14 poezii, 0 proze

Sfântul Ioan Gură de Aur

Cel întru Sfinți Părintele nostru Ioan Gură de Aur (347-407), Arhiepiscop al Constantinopolului a fost un cunoscut episcop și predicator din secolele IV-V, în Siria și Constantinopol. Este binecunoscut pentru elocvența cuvântărilor sale publice și pentru denunțarea abuzurilor de autoritate din Biserică și din Imperiul Roman din acea vreme. Avea o mare aplecare spre asceză. După trecerea sa la Domnul, a fost numit Chrysostomos, din grecescul chrysostomos, care se traduce prin Gură de Aur. Biserica Ortodoxă îl cinstește ca sfânt (cu pomenirea la 13 noiembrie) și l-a rânduit între Sfinții Trei Ierarhi (pomeniți pe 30 ianuarie), alături de Sfântul Vasile cel Mare și cu Sfântul Grigorie Teologul. Este recunoscut și de Biserica Romano-Catolică, care îl cinstește ca Sfânt și Doctor al Bisericii, precum și de Biserica Anglicană, ambele făcându-i pomenirea la 13 septembrie. O parte din sfintele sale Moaște au fost furate de cruciați în 1204 (amintirea acestui eveniment se face la 27 ianuarie)...

5 poezii, 0 proze

la gura vorbei

de Ștefan Petrea

Privind lucrurile așa cum le pot personal privi adică din postura omului ce gândește asemenea lenevoasei unghii de apă ce se scurge pe după tălpile cotidianului, mă mai înduplec în zborurile-mi de...

Atelier

aberații la gura vorbei

de Ștefan Petrea

dorința de distrugere în masă poartă amprentele lui Bachus s-a umanizat într-un terorist sinucigaș și trebuie să-i țin în frîu dorințele macabre zeul vinului s-a îmbătat se vede treaba lui Bachus...

Umor ușor la gura vorbei

de Ștefan Petrea

e o alunecare de teren în cer fuge cerul de sub picioarele mele se aprind lumânări ca la o moarte uns cu cer intru ușor plodesc plozi la bătrânețe îmi vor sprijini cârja de coaste

Atelier

poveste la gura sobei

de FLOARE PETROV

sunt zile reci, ploioase, plumburii, e vremea poveștilor la gura sobei, oamenii sunt pricepuți să creeze bucurii, cu iscusință, cu măiestria vorbei. vântul la fereastră îngână rugăciuni, cere să fie...

vremea poveștilor la gura sobei

de FLOARE PETROV

berze, cocori, rândunici iarăși pleacă, bruma se așterne peste pășunea veștejită, însă izvoarele iubirii aici ne seacă, chiar și în întuneric lumina e mijită. lumea educată pune în practică teorii,...

Sonet pentru lăsarea vorbei

de Ștefan Petrea

Femeie, ai la gură preacuvinte Plăceri chemând în lut de poezie Din buze verși tăcere pe hârtie, Pe masă-i ieri cu stihuri spre-nainte. Spre mâine, muză, a nu fi-n pustie Cerneala-n văz la nimeni să...